FMI atenționează R.Moldova
Amnistia fiscală a fost criticată de la bun început de așa-numiții parteneri de dezvoltare, o denumire umbrelă pentru organizații și structuri cum ar fi Uniunea Europeană, FMI și Banca Mondială, dar și țări ca Statele Unite sau România. Criticile s-au concentrat pe două consecințe posibile ale pachetului de reforme fiscale: ar putea submina lupta cu corupția și ar putea duce la cheltuieli care să dezechilibreze serios bugetul. În tot cazul, astăzi, reprezentantul FMI la Chișinău a atras din nou atenția guvernului să ducă o politică fiscală prudentă.
La scurt timp după adoptarea controversatului pachet de reforme fiscale de către majoritatea parlamentară de la Chișinău, FMI emisese în comunicat în care spunea că Republica Moldova a încălcat programul pe care îl are cu Fondul și că recent adoptatele măsuri vor expune sistemul bugetar-fiscal unor riscuri semnificative. Astăzi, într-un interviu pentru Agenția Infotag, reprezentantul Fondului Monetar la Chișinău, Volodymyr Tulin, a declarat că „este important ca autoritățile să promoveze în continuare politici prudente și să asigure avansarea reformelor pe parcursul duratei programului. De exemplu, este esențial ca în perioada preelectorală autoritățile să se abțină de la cheltuielile bugetare neprevăzute”.
Expertul organizației Transparency International Moldova, Veaceslav Negruță, fost ministru al Finanțelor, crede că acest avertisment din partea FMI nu este de neglijat: „Acest avertisment este continuarea acelei poziții ad-hoc expuse de către Fondul Monetar și alți parteneri de dezvoltare, precum că există riscuri în ceea ce ține de sectorul finanțelor publice. Respectiv, toate acele inițiative și pachete care au caracter electoral, populist, trebuie să fie eliminate, pentru că implică costuri ulterioare și subminează finanțele publice pentru o perioadă mai lungă de timp. Este contrar și programului pe care Republica Moldova îl are cu Fondul Monetar, iar astfel de proiecte subminează continuitatea programului. Chiar dacă e campanie electorală și autoritățile și-au dorit mult să întrerupă dialogul cu Fondul Monetar, asta nu înseamnă că Fondul Monetar nu monitorizează și nu contabilizează derapajele de la acele înțelegeri care sunt în acel program pe trei ani”.
Europa Liberă: Dar dacă totuși guvernarea anunță că există un surplus de bani acumulați la bugetul de stat, mijloacele acestea trebuie direcționate către anumite proiecte?
Veaceslav Negruță: „Nu există noțiunea de exces de încasări în Republica Moldova.”
Mai multe proiecte lansate în 2018 nu au fost inițial prevăzute în buget și nu au acoperire financiară legală...
Europa Liberă: Dar nu anunță ei că excesul acesta s-a acumulat, pentru că sunt mai mari veniturile de la vamă, de la Fisc și se adună bani mulți?
Veaceslav Negruță: „Chiar dacă în valori absolute s-a încasat o sumă în plus, ea trebuie să fie trecută prin rectificare de buget și, respectiv, trebuie să fie repartizată pe categorie de cheltuială. În cazul în care finanțările din exterior sunt suspendate și bugetul va simți lipsa acestor suspendări de finanțări, respectiv, realocarea de mijloace este necesară. Eu nu sunt sigur că aceste supraîncasări declarate de autorități acoperă acele găuri create prin: 1. suspendări de finanțări din afară; 2. prin lansarea de proiecte care nu au acoperire financiară. Mai multe proiecte lansate în 2018 nu au fost inițial prevăzute în buget și nu au acoperire financiară legală.”
Referitor la următoarea tranșă a FMI pentru Republica Moldova, spicherul Andrian Candu preciza recent că programul FMI prevede acordarea de noi tranșe după o evaluare cu succes de către misiune. Setarea noilor sarcini și obiective pentru parlament și guvern ar putea să aibă loc după alegerile parlamentare din 24 februarie anul viitor. Șeful legislativului mai preciza că ar fi o practică a FMI să nu facă evaluări și plăți în cadrul campaniilor electorale.
Jurnalistul Ion Preașcă de la publicația cu profil economic Mold-street sugerează că guvernarea are nevoie de o relație bună cu donatorii și creditorii internaționali: „Autoritățile sunt conștiente de faptul că nu au să poată rezista fără o finanțare din exterior. Nu avem atât de multe resurse și noi trebuie să avem relații bune cu Uniunea Europeană și cu FMI-ul, indiferent de faptul că avem acord, nu avem acord, memorandum.”
Să mai precizăm, programul pe care l-a semnat guvernul de la Chișinău cu Fondul Monetar Internațional expiră în 2019. Reprezentantul FMI la Chișinău menționează că programul prevede reforme de durată care pot fi realizate doar prin eforturi serioase și care sunt în esența lor dificile și se bazează pe angajamente și obiective care nu pot fi deloc ușoare.