Alegeri cu final așteptat pentru o fantomă politică: Sovietul Suprem de la Tiraspol

Din sumar:

Studenții din stânga Nistrului care învață la Chişinău au fost obligați de administrația de la Tiraspol să dea test la Covid-19 o dată la două săptămâni pentru a putea merge acasă. Decizia a generat revolta studenților și părinților. Un laborator mobil de creștere artificială a mătcilor de albine a fost deschis pe malul stâng al Nistrului cu finanțarea Uniunii Europene. În regiunea transnistreană au avut loc duminică alegeri – scrutinul legislativ s-a desfășurat în condiții de lipsă de concurență și practic a asigurat monopolul în continuare al structurile care controlează regiunea.

***

Pentru început, o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute.

În Republica Moldova a fost declarată stare de urgență în sănătate publică începând de luni, 30 noiembrie, și până pe 15 ianuarie. Ministrul Sănătății, Viorica Dumbrăveanu, a anunțat că spitalele sunt pline în proporție de 85-90%, iar autoritățile lucrează pentru a deschide noi locuri pentru profilul COVID. Cele mai afectate regiuni sunt municipiul Chișinău, raioanele Edineț, regiunea din stânga Nistrului, Briceni, Anenii Noi și Ialoveni. Guvernul a solicitat omologilor săi din țările baltice – Letonia și Lituania, să aloce Republicii Moldova o parte din cotele de vaccinuri anti-Covid pe care le vor primi din partea UE. O solicitare similară a fost adresată anterior și României. În regiunea transnistreană sâmbătă a fost anunțat un nou anti-record – 371 de cazuri noi de îmbolnăvire, la o populație estimată la puțin peste 300 de mii. În total numărul de cazuri de Covid-19 se apropie în regiunea transnistreană de 12 mii, iar 235 de persoane au decedat. În total în Republica Moldova numărul de îmbolnăviri se apropie de 110 mii de cazuri și 2250 de decese. Reprezentantul OMS în Republica Moldova a declarat că în acest ritm, în lunile ianuarie-februarie vom înregistra încă circa 100 de mii de cazuri noi, dintre care 25 000 vor necesita spitalizare.

Peste 500 de studenți originari din stânga Nistrului care își fac studiile la Chişinău au fost obligați de administrația de la Tiraspol să aibă un test Covid nu mai vechi de două săptămâni pentru a fi lăsați să meargă acasă, în regiunea transnistreană. În lipsa acestuia, studenții nu vor fi lăsați să traverseze frontiera administrativă. Iată ce ne-a declarat studenta Irina Bogdan, originară din orașul Grigoriopol din stânga Nistrului, care își face studiile la Chişinău:

Irina Bogdan: „Studenții care își fac studiile la Chişinău sunt îngrijorați, decizia în afectează pentru că mulți dintre noi își făceau planuri să mergem măcar în week-end acasă. Avem nevoie să luăm unele lucruri, haine de acasă, avem nevoie să discutăm cu părinții, ceea ce acum a devenit considerabil mai dificil.”

Sâmbătă după amiaza Biroul de reintegrare de la Chişinău a venit cu o reacție la această situație, calificând, într-o declarație, drept inadmisibilă obligarea studenților să prezinte teste Covid făcute din cont propriu. Chişinăul a cerut Tiraspolului să renunțe la această practică, mai ales având în vedere că în a doua parte a lunii decembrie începe sesiunea de examene la universități. Revenim la acest subiect în câteva minute în program.

Președintele ales, Maia Sandu, spune că printre primele ei demersuri în legătură cu regiunea transnistreană va fi oprirea contrabandei și corupției. „Țineți minte că noi am reușit să oprim total contrabanda de țigări în cele cinci luni cât am fost prim-ministru și veți vedea acest lucru și în rapoartele misiunilor internaționale. Nu a fost deloc contrabandă cu țigări. Acum aceasta contrabandă cu țigări prin regiune s-a întors la volumul de 5 miliarde de bucăți pe an. De ce? Pentru că cineva face banii pe asta, prin schemele de corupție realizate prin intermediul regiunii transnistrene. Aici vom munci foarte mult”, a declarat Maia Sandu, într-o emisiune a postului public de televiziune Moldova 1.

Administrația președintelui american Donald Trump a aprobat luni, 23 noiembrie, începerea tranziției către echipa președintelui ales Joe Biden, la aproape trei săptămâni după scrutin. Trump nu și-a recunoscut înfrângerea, dar a spus că este de acord cu decizia unei agenții federale de a începe tranziția. Anterior, șefa Serviciilor Generale ale Administraţiei americane (GSA), Emily Murphy, l-a înștiințat pe Biden că aceasta ar putea începe oficial înainte de învestirea sa pe 20 ianuarie. Decizia survine după ce democrații și mai mulți republicani au făcut presiuni asupra administrației Trump în legătură cu întârzierea tranziției, care ar fi putut îngreuna răspunsul la pandemia de coronavirus și crea amenințări la adresa securității naționale.

Mii de oameni au venit, joi, să-și ia rămas bun de la marele fotbalist argentinian Diego Maradona, al cărui corp neînsuflețit a fost expus la reședința prezidențială Casa Rosada din capitala Argentinei, Buenos Aires. Maradona care a condus Argentina spre victorie la Campionatul Mondial de Fotbal din Mexic, în 1986, a murit miercuri, 25 noiembrie, la vârsta de 60 de ani, în urma unui stop cardiac. După ani de probleme cauzate de consumul de droguri și alcool, Maradona a decedat într-o casă din apropierea capitalei argentiniene, unde se afla în recuperare după o operație pe creier suportată cu trei săptămâni mai devreme din cauza unui hematom. Președintele argentinian Alberto Fernandez a anunțat trei zile de doliu în care corpul neînsuflețit al marelui fotbalist s-a aflat la palatul prezidențial.

***

Primul laborator mobil de creștere și însămânțare artificială a mătcilor de albine a fost deschis pe malul stâng al Nistrului, cu susținerea financiară a Uniunii Europene, oferită în cadrul Programului „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

Un comunicat al PNUD anunță că datorită deschiderii acestui centru, apicultorii de pe ambele maluri ale Nistrului vor avea acces la material genetic de înaltă calitate și astfel vor fi evitate bolile de care suferă albinele, se va mări productivitatea prisăcilor cu aproximativ 20 la sută și, respectiv, va creștere potențialul de export de miere.

Pe lângă crearea centrului mobil au fost instruiți și 300 de apicultori de pe ambele maluri ale Nistrului. „Proiectul are menirea de a uni apicultorii celor două maluri și mă bucur foarte mult că în procesul creării laboratorului și a instruirilor oamenii s-au apropiat. Centrul este primul de acest fel în regiunea transnistreană, dar noi sperăm că vom reuși să creăm mai multe în așa fel încât să putem oferi servicii mai multor apicultori”, spune Natalia Porhun, coordonatoarea proiectului.

Iată ce spune și Ion Maxim, președintele Asociației Apicultorilor din Moldova: „Implementarea acestui proiect și deschiderea laboratorului pe malul stâng al Nistrului va avea beneficii atât pe malul drept, cât și pe malul stâng, pentru că ne apropiem unii de alții, ne cunoaștem mult mai bine noi între noi, apicultorii, și vom avea succes. Acum, în perioada de iarnă, se fac analize pentru a stabili puritatea rasei din stupină. Având o rasă pură, vom avea posibilitatea de a obține roadă mult mai bogată.”

Laboratorul mobil a fost deschis de două asociații ale apicultorilor de pe ambele maluri ale Nistrului, care au fost consultate de experți internaționali în apicultură, iar investiția Uniunii Europene a fost de 25 de mii de euro, mai anunță comunicatul PNUD Moldova.

***

Miercuri, în regiunea transnistreană a fost dat startul campaniei anuale „16 zile de acțiuni active pentru combaterea violenței împotriva femeilor și copiilor”. Statisticile arată că perioada carantinei impusă odată cu pandemia de coronavirus a agravat problema – numărul de apeluri la linia fierbinte destinată problemelor de violență în familie practic s-a dublat. În primele zece luni ale acestui an 156 de femei și copii au primit asistență după ce au apelat la linia fierbinte. În perioada carantinei centrul de urgență unde victimele agresiunilor în familie se pot adăposti de agresor, singurul de acest fel în stânga Nistrului, a continuat să activeze, acolo se află pe moment 93 de beneficiari care primesc asistență. Programul de asistență pentru victimele violenței în familie este realizat de centrul Rezonans de la Tiraspol, cu susținerea donatorilor europeni.

Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au stat de vorbă cu câțiva trecători, pe care i-au întrebat cât de gravă este, în opinia lor problema violenței în familie în regiunea transnistreană și dacă știu cum și unde pot cere ajutor în caz de nevoie?

Vox:

- Există o linie fierbinte la noi pentru situații de violență în familie, unde pot suna mamele ajunse în astfel de situații, sau chiar copii un pic mai mari.

- Nu am avut niciodată astfel de probleme în familie, de aceea nici nu știu ce se poate face. Am avut noroc de soț și de copii și parcă a mers totul fără conflicte. Dar văd multă violență în jur, la vecini. Și e îngrozitor…Avem o vecină care se plânge că fiul o agresează, dar când chemăm miliția, ei i se face milă și îi ia partea. Și nici miliția nu lucrează prea bine, de mai multe ori când l-au luat seara, dimineața deja era din nou acasă…

- Depinde de cei doi soți dacă violența va fi sau nu admisă în relațiile lor. Dar ar trebui să existe și anumite organizații care să se ocupe de asta.

- Nu am avut așa ceva. Am trăit 50 de ani cu soțul.

- La mine în familie totul este. Dar în general problema există și pentru a o rezolva trebuie de început cu școala, de explicat copiilor de mici că violența este inacceptabilă.

- Violență în familie în general nu trebuie să existe. Oamenii trebuie să discute între ei, să explice ca să nu apară neînțelegeri și conflicte. Eu așa cred.

***

Administrația regiunii transnistrene a emis o decizie prin care obligă studenții din stânga Nistrului care își fac studiile la Chişinău sau în alte localități de pe malul drept să se testeze obligatoriu la Covid-19 la fiecare două săptămâni, din cont propriu. Un test costă, în laboratoarele private, între 800 și 1200 de lei. Testul este obligatoriu la traversarea așa-numitei frontiere a regiunii separatiste, iar studenții care nu-l vor avea nu vor fi lăsați să meargă acasă, sau, pe sens invers, nu vor fi lăsați să plece din regiune la studii.

Decizia a fost adoptată de administrația separatistă după vizita la Tiraspol a noului vicepremier pentru reintegrare, Olga Cebotari. Tânăra cu studii în Rusia și care are și cetățenie rusă a mers la Tiraspol la câteva zile după numirea în funcție, unde a avut o întâlnire cu liderul transnistrean Vadim Krasnoselski – un gest fără precedent în istoria Republicii Moldova.

Decizia administrației de la Tiraspol afectează tinerii din stânga Nistrului care studiază pe malul drept, dar și mai mulți tineri din autonomia găgăuză care își fac studiile la universitățile transnistrene.

Tiraspolul spune că are în evidență 519 studenți care fac naveta, dintre care 355 merg acasă în Transnistria o dată pe săptămână, în week-end, iar 164 de tineri merg în fiecare zi la studii pe malul drept, iar seara revin în regiune. Cel mai probabil, însă, numărul real de studenți afectați de această nouă restricție este mult mai mare.

Decizia a generat un val de nemulțumire în rândul studenților și părinților, care și-au expus indignarea inclusiv pe rețelele de socializare, notează corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul.

Ana este o tânără care locuiește în regiunea transnistreană și își face studiile la Universitatea de stat din Chişinău. Evident că nu vrea să renunțe la studii, dar se gândește cu îngrijorare că pentru a merge acasă la părinți ar putea fi nevoită să scoată din buzunar peste 2000 de lei lunar pentru a se testa – este o sumă importantă pentru un student.

„Ce voi face acum? Mergeam acasă în fiecare săptămână: îi ajutam pe părinți prin gospodărie, ei îmi dădeau produse alimentare – vă dați seama că un student nu poate câștiga suficient pentru a-și permite de toate. Trebuie să învețe, aceasta este sarcina lui. Acum, pe lângă chiria la Chişinău, va trebui să plătim și testarea. Da, în Transnistria un test costă cam în jumătate față de Chişinău, 430 de ruble, dar acolo sunt rânduri imense. Și dacă voi veni și voi da testul, atunci rezultatul va veni în trei zile, iar eu nu am atât de mult timp, trebuie să merg la studii. Eu vin de obicei sâmbătă seara și plec duminică seara. Laboratoarele însă colectează analizele doar în zilele de lucru. Ceea ce înseamnă că eu trebuie să dau testul la Chişinău. Acolo el costă 800 de lei, iar dacă se face în regim de urgență – atunci 1200 de lei. De unde să iau între 1600 și 2400 de lei pe lună în plus pentru testare? Nu am acești bani. Asta înseamnă că eu nu voi putea în general veni în Transnistria pentru a-mi vedea părinții? Cum adică? Cine îi va ajuta? De ce suntem tratați astfel, de ce oamenii sunt obligați să treacă prin situații de stres care le agravează starea de sănătate? Eu nu înțeleg astfel de acțiuni!”

Elena este mama unui student care învață la Chişinău. Este și ea revoltată și nedumerită de decizia administrației de la Tiraspol. „Pentru noi este un efort foarte mare să-i asigurăm fiului nostru studiile la Chişinău. Știți foarte bine că este carantină și mulți oameni au probleme cu serviciul, sunt și unii care au fost concediați pur și simplu. Venitul familiei noastre a scăzut. Chiar și bunica se implică și contribuie ca să putem acoperi cheltuielile pentru studiile nepotului – îl dă băiatului din pensia ei o anumită sumă. Iar acum, el trebuie să mai plătească și testele? Dacă autoritățile noastre sunt atât de preocupate de securitate, să facă testarea la punctul de control, din contul statului, iar rezultatele să le trimită prin poșta electronică – totuși e secolul XXI. Numărul studenților nu este chiar atât de mare, ar putea aloca anumite sume pentru testarea lor, în loc să dea banii pentru havuzuri și pavaj pus acolo unde el nu-și are locul, sau pentru vopsirea cu var a bordurilor, total inutilă, pentru care se duc sume enorme.”

Avocatul de la Tiraspol Stepan Popovski, apărător al drepturilor omului, spune că decizia administrației transnistrene încalcă mai multe norme legale, locale și internaționale. „Din punct de vedere juridic, această situație are multe asemănări cu cazul „Catan și alții împotriva Republicii Moldova și Federaţiei Ruse” – încălcarea dreptului la studii în urma unor presiuni și intimidări care influențează activitatea școlilor care lucrează în baza grafiei latine, în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. În acel caz decizia a fost de a achita compensații de peste un milion de euro, câte 6 mii de euro pentru fiecare copil. Atunci, a fost condamnată doar Federaţia Rusă, pentru că Republica Moldova și-a onorat obligațiile asumate – a asigurat întreg procesul de studii. În cazul „Catan și alții…” se observă, la fel ca și aici, încălcarea articolului 2 al protocolului 1 al Convenției Europene, pentru că vorbim despre îngrădirea dreptului la educație – este o ingerință directă în procesul de obținere a studiilor.

Da, acest lucru se face în contextul unei limitări fără precedent a liberei circulații, care este, de asemenea, o încălcare a Convenției Europene a Drepturilor Omului. Dreptul la libera circulație este de asemenea garantat și în constituția transnistreană, în articolul 25. Iată de ce limitarea acestui drept se poate face doar prin lege constituțională sau prin decret al primei persoane. Dar de exemplu legea privind regimurile speciale prevede doar două cazuri în care se admite limitarea liberei circulații – fie starea de urgență, fie starea de război. Noi nu avem nici stare de urgență, nici stare de război. Și nici nu există un decret al șefului administrației. Noi avem doar o decizie a executivului, una anticonstituțională, din 15 iunie, care oferă atribuții practic nelimitate Centrului operativ pentru combaterea epidemiei.”

***

Am discutat subiectul și cu Irina Bogdan, o tânără din Grigoriopol, studentă în anul I la drept la Chişinău. Ea spune că decizia administrației de la Tiraspol o afectează direct.

Irina Bogdan: „Mai cunosc câțiva studenți, am și foști colegi de clasă care își fac studiile în România și având în vedere că studiile sunt în regim on-line ei acum stau în regiunea transnistreană, motiv pentru care decizia respectivă nu-i afectează foarte mult pe moment. Dar studenții care își fac studiile la Chişinău sunt îngrijorați, decizia în afectează pentru că mulți dintre noi își făceau planuri să meargă măcar în week-end acasă. Avem nevoie să luăm unele lucruri, haine de acasă, avem nevoie să discutăm cu părinții, ceea ce acum a devenit considerabil mai dificil.”

Europa Liberă: La modul practic, acest lucru înseamnă că tu nu vei putea merge acasă la fel de des ca înainte, să mergi atunci când îți dorești. Iar atunci când o vei face vor fi niște cheltuieli în plus pentru a ajunge la o distanță de câțiva kilometri de Chişinău?

Irina Bogdan: „Da, s-ar părea că pentru drumul acasă, pentru acei un pic peste 50 de kilometri, s-a mărit considerabil prețul… Vor fi cheltuieli în plus care, evident, pentru un student sunt mari, nu e chiar atât de ieftin testul la Covid…”

Europa Liberă: Ai așteptat vreo reacție oficială a Chişinăului la această decizie a administrației de la Tiraspol?

Irina Bogdan: „Da. Și în acest sens pentru mine a fost un pic straniu, pentru că această decizie s-a luat deja după vizita noului vice-premier pentru reintegrare la Tiraspol. S-ar părea că după astfel de vizite ar trebui să fie careva decizii în sens pozitiv pentru noi, cetățenii care suntem conectați cu ambele maluri ale râului Nistru.

Ceea ce ar fi de dorit să facă acum autoritățile de la Chişinău este să vină cu o declarație la acest subiect, dacă le pasă cu adevărat de oamenii care sunt dincolo de Nistru. Este foarte inechitabil ceea ce se întâmplă acum și faptul că încă nu este nicio declarație din partea Chişinăului care ar viza situația studenților mă afectează, ca cetățean al Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Irina, tu faci facultatea de drept, ești jurist în devenire. Ca jurist în devenire, cum califici această situație în care v-ați pomenit din punctul de vedere al drepturilor omului, al accesului la educație, al liberei circulații?

Irina Bogdan: „Strict din perspectiva mea, eu cred că este o încălcare gravă faptul că de atâția ani avem această vamă și de atâția ani avem atâtea nevoie cu libera circulație. Respectiv, și faptul că suntem restricționați în a merge la noi acasă, chiar dacă am rămas în țară și facem studiile aici, este o situație gravă. Iată de ce mă dezamăgește complet reacția, sau lipsa unei reacții, din partea autorităților constituționale de la Chişinău.”

***

Ulterior publicării acestui material pe pagina noastră de internet, Biroul de reintegrare a venit cu o reacție, sâmbătă după amiaza, în care a calificat drept inadmisibilă obligarea studenților, originari din regiunea transnistreană, care își fac studiile în partea dreaptă a Nistrului, să prezinte rezultatele testelor pentru Covid-19, efectuate din cont propriu, pentru a traversa linia administrativă”.

Comunicatul Biroului de reintegrare mai spune că „această practică creează presiuni financiare suplimentare asupra cetățenilor Republicii Moldova, instituie noi bariere artificiale în calea liberei circulații și îngreunează realizarea dreptului inalienabil la educație”. Comunicatul mai spune că un demers adresat Tiraspolului solicitată înlăturarea impedimentelor în calea liberei circulații a studenților și a elevilor, mai ales că în a doua decadă a lunii decembrie va începe sesiunea de iarnă în instituțiile universitare.

***

Duminică în regiunea transnistreană au avut loc alegeri legislative generale. Scrutinul a avut loc în condiții de lipsă de concurență, monopol al structurilor de la putere, persecutare a vocilor incomode și imposibilitatea candidaților de alternativă de a concura și de a-și face campanie.

Au fost aleși atât cei 33 de deputați în Sovietul suprem, legislativul regiunii separatiste, cât și membrii consiliilor locale în toate localitățile controlate de administrația de la Tiraspol.

Din start se știa că scrutinul nu va aduce surprize – marea majoritate a candidaților înregistrați sunt membri sau adepți ai partidului Obnovlenie, care controlează viața politică și economică a regiunii separatiste. Niciun alt partid din regiune nu și-a înaintat candidații la aceste alegeri. Partidul Comuniștilor, care în trecut a avut reprezentanți în Sovietul suprem, a fost dur persecutat de actuala putere de la Tiraspol – liderul acestuia, Oleg Horjan, este în închisoare, la sediul formațiunii s-au făcut percheziții în repetate rânduri, iar mai mulți membri fie au fost persecutați, fie au fost nevoiți să părăsească regiunea fiind amenințați cu dosare penale. Un alt oponent al actualei puteri, fostul lider transnistrean Evgheni Șevciuk, a fost nevoit să fugă din regiune, mai mulți activiști vocali, printre care și Ghenadi Ciorba, au fost arestați. Unii dintre cei care criticau puterea au fost asasinați în condiții suspecte, așa cum este și cazul activistului Vadim Ceban, asasinat la Tiraspol în această vară, sau al fostului primar al orașului Tiraspol, Andrei Bezbabcenko, apropiat al lui Șevciuk, care fugise din regiune și locuia la Odesa.

Potrivit datelor Comisiei electorale de la Tiraspol, pentru cele 33 de fotolii de deputat în Sovietul suprem, legislativul regiunii, au fost înregistrați 45 de concurenți. Doar în 10 din cele 33 de circumscripții a existat competiție, fie aceasta și una formală – în două circumscripții au fost câte trei candidați, iar în altele opt – câte doi.

În rest, s-a creat impresia că mandatul de deputat nu este unul foarte solicitat în stânga Nistrului – în 23 de circumscripții s-a înregistrat doar un singur concurent. Întâmplător sau nu, în toate aceste circumscripții fără alternativă candidează fie persoane din Partidul Obnovlenie, fie din conducerea holdingului monopolist Sheriff, care controlează de facto partidul de la putere.

În circumscripțiile unde totuși există doi sau mai mulți candidați, de cele mai multe ori oricum este vorba despre „candidați tehnici”, funcția cărora este doar să mimeze alternativa – sunt fie pensionari necunoscuți de publicul larg, fie tineri care nu s-au manifestat în niciun fel în viața publică până în acest moment.

În stânga Nistrului nu există un prag de validare a alegerilor, scrutinul este validat indiferent de procentul prezenței alegătorilor.

Candidații independenți cu adevărat de alternativă, cei care nu reprezintă partidul de la putere, de regulă nu sunt înregistrați. De multe ori refuzul de a înregistra candidatura nici măcar nu este explicat de autoritatea electorală din regiunea separatistă.

Unul dintre candidații care nu a fost înscris în cursă este și analistul politic transnistrean, Anatoli Dirun, șeful Școlii de studii politice, o organizație neguvernamentală destul de cunoscută la Tiraspol. Anatoli Dirun a încercat să candideze pentru un mandat în Sovietul suprem și acum cinci ani, la alegerile precedente, însă și atunci pachetul de documente colectat de echipa sa a fost respins. Anatoli Dirun a chemat în judecată Comisia electorală de la Tiraspol, care a pretins că semnăturile în susținerea sa nu ar fi fost colectate corect, și a câștigat procesul. Însă, chiar dacă a fost înregistrat în cursă, practic nu a avut posibilitatea să-și facă campanie electorală în cele câteva zile care mai rămăsese până la alegeri.

Corespondentul nostru la Tiraspol a stat de vorbă cu expertul. Experiența sa de analist și consultant politic presupune și rigurozitate atunci când vine vorba despre cerințele pentru colectarea semnăturilor și înregistrarea în cursa electorală. De ce atunci Comisia electorală de la Tiraspol a respins pachetul de documente depus de Anatoli Dirun?

Anatoli Dirun: „Dacă e să analizăm tabelul cu candidații înregistrați pentru funcția de deputat, vedem că acolo există și candidați care nu au legătură directă cu Partidul Obnovlenie, dar astfel de circumscripții sunt în minoritate.

Povestea mea este una mai deosebită. Mie mi-a fost refuzată înregistrarea pe motiv că cei care au semnat în susținerea mea nu ar fi completat tot ei și data la care și-au depus semnătura. Am destulă experiență în domeniu și știu că de obicei, dacă se vrea un refuz din cauza listelor de subscripție, se formulează pretenții în legătură cu autenticitatea semnăturilor. Iar aici s-a mers pe o cale foarte „originală” și s-a spus că nu a fost completată corect data…

Eu sunt sigur că este aberație, dar aceasta a fost concluzia expertului, concluzie pe care nici nu vrem să o contestăm. Nu vrem să depunem contestație din simplul motiv că acum cinci ani, la fel la alegerile pentru Sovietul suprem, am avut practic aceeași experiență – atunci am mers în instanță, ne-am judecat cu Comisia electorală, am ajuns la Curtea supremă, am obținut câștig de cauză și o decizie pentru înregistrare în cursa electorală. Însă tot acest proces ia din timpul fizic în care trebuie să faci campanie electorală și atunci când îți rămân 4-5 zile pentru campania propriu-zisă poți, desigur, să te mândrești că ai avut dreptate, dar înțelegi totuși că nu a fost decât o manevră culeasă din tehnologiile electorale, pentru ca să fii exclus din alegeri.

Așa că nu am mers în judecată pentru a demonstra că listele noastre sunt în regulă pentru că înțelegem că problema nu este una de natură juridică, ci este una politică. Adică undeva a fost adoptată o decizie politică arbitrară de a nu admite participarea mea în campania electorală.”

Europa Liberă: De ce credeți că a fost adoptată o astfel de decizie? De ce le-ar fi frică celor care sunt acum la putere?

Anatoli Dirun: „Evident că nimeni nu este complet scutit de greșeli. Eu chiar sunt de acord să recunosc că pe listele noastre pot fi unele inexactități. Dar legea din Transnistria spune că astfel de erori trebuie să fie minim 15 la sută pentru a descalifica un candidat. Și în mod sigur nu am ajuns la un număr atât de mare – adică ar fi trebuit să fie vreo 60 de semnături care să fi fost colectate cu încălcări. Aș fi admis că poate au existat vreo 14-15, poate chiar vreo 20 de semnături, care să nu corespundă procedurii. Dar când expertul scrie că la mai bine de 60 de semnături data nu este pusă corect – este deja ridicol.

Iar în ceea ce privește frica – nu există așa ceva. La noi așa este puterea – cei de acolo nu se tem de nimeni și de nimic. Este pur și simplu o decizie politică, pusă în aplicare prin intermediul Comisiei electorale de circumscripție. Este o situație foarte bine cunoscută și în Comisia electorală centrală de la Tiraspol, faptul că aplicând pârghii administrative formale a fost exclus un concurent din campanie. Am acceptat această situație. Din punct de vedere uman este una neplăcută, dar din punct de vedere profesional este una previzibilă.

Este regretabilă situația în care în cel puțin 23-24 de circumscripții partidul de la putere și-a pus propriii candidați și a creat niște condiții în care nimeni altcineva să nu se mai înregistreze în cursă. Adică nici măcar nu s-au obosit să înregistreze un concurent formal. Și acest lucru trezește nu doar regrete, ci și nedumerire. Este clar că noua componență a Sovietului suprem a fost decisă încă înainte de a începe alegerile. Așa că fețele noi vor fi absente, la fel ca și oamenii care ar putea prezenta în Sovietul suprem un alt punct de vedere decât cel reprezentat în acest moment de partidul de la putere. Și ar fi o prostie să se creadă că astfel de puncte de vedere alternative în societatea nu există.”

Europa Liberă: În această situație automat apare întrebarea privind legitimitatea unor astfel de alegeri. Se creează impresia că în condițiile unui monopol dur asupra puterii interesele oamenilor trec pe plan secund.

Anatoli Dirun: „Legile „fizicii politice” nu au fost anulate de nimeni. Evident că se poate merge pe o abordare formalistă și se poate spune că, din punctul de vedere al buchiei legii, toate rigorile sunt respectate: „Candidatul există, și ce dacă este unul singur?; oamenii au avut opțiunea – fie să vină la vot, fie să voteze împotrivă, fie să nu vină deloc la votare. Cei care au venit l-au ales pe acest unic candidat. Alții de ce nu și-au depus candidatura?”.

Această abordare formalistă are o anumită logică. Dar organismul politic nu este o mașină bazată doar pe logică formală. Este o „mașină” foarte sensibilă, bazată pe legi politice. În cazul nostru, al Transnistriei, acest „organism politic” mai are și statutul de „nerecunoscut”, și atunci o anumită legitimitate a puterii poate fi asigurată doar prin participarea majorității alegătorilor la scrutine și prin existența unei alegeri reale, adică a cel puțin doi candidați. Doar astfel poate apărea calitatea, și, mai ales, legitimitatea și încrederea din partea populației față de organele puterii pe care chiar oamenii le creează prin votul lor.

Așa că, în cazul componenței Sovietului suprem care va rezulta în urma acestor alegeri, vom putea vorbi despre un grad extrem de mic de legitimitate. Urmărind cum este organizat acum procesul electoral, având în vedere lipsa reală a unor alternative, când există doar un singur candidat pe circumscripție, pot spune că în societate apare o neîncredere față de alegeri în sine, ceea ce poate duce la un nivel foarte scăzut de încredere față de viitorul legislativ.”

Aici e Radio Europa Liberă