De ce este România un rai al medicamentelor falsificate. Cum stă Moldova (VIDEO)

Interviu în exclusivitate cu Oscar Alarcon, secretar executiv al Comitetului pentru aplicarea convenției Medicrime (Consiliul Europei)

Europa Liberă: Consiliul Europei face de ceva vreme eforturi pentru a convinge cât mai multe țări să ratifice Convenția Medicrime. Cum poate ajuta această convenție guvernele să facă față pandemiei de coronavirus?

Oscar Alarcon: „Un lucru pe care l-am aflat în timpul acestei pandemii este că nimeni nu a fost pregătit pentru așa ceva. Deficit de măști de protecție, de mănuși, kituri de testare, clorochină, dezinfectanți și așa mai departe. Pe acest fond, afacerile rețelelor infracționale, care au falsificat aceste produse medicale atât de cerute în pandemie, au explodat, o dată cu siguranța tranzațiilor online. Convenția Medicrime ajută la armonizarea cadrului legislativ pentru combaterea acestor infracțiuni. Definițiile din legislațiie cu privire la aceste infracțiuni trebuie armoniazate, căci nu se înțelege același lucru în România, Moldova, Italia, Rusia, Ecuador sau Maroc, de exemplu, care sunt criteriile după care o activitate din domeniul medical poate fi catalogată ilegală.

În unele țări apare în legislație termenul de medicamente falsificate, în altele medicamente contrafăcute, medicamente cu etichete falsificate etc. Există așadar o largă varietate de denumiri în legislație, ca atare, ca să putem combate aceste infracțiuni trebuie să vorbim toți despre același lucru. Este important pentru polițiști, procurori și judecători să aibă aceeași definiție a termenilor oriunde pe planetă. Acesta este primul avantaj pe care îl aduce țărilor aderarea la convenția Medicrime. În plus, sunt clarificate și sancțiunile. Convenția oferă o serie de unelte care ajută statele să coopereze pentru identificarea și pedepsirea infractorilor. ”

Europa Liberă: Mulți oameni s-au testat în această perioadă. Unii au făcut 3, 4 teste consecutive, din care unul a ieșit pozitiv, celelalte negative. Cum putem explica asta?

Oscar Alarcon: „Este posibil ca testele să fi fost falsificate. Depinde de unde au fost cumpărate. Una dintre probleme este că rețelele infracționale au introdus aceste produse medicale sau medicamente în lanțul legal de distribuție. Cumpărăm astăzi online foarte ușor orice. Depinde de noi să ne asigurăm că siteul de unde cumpărăm este unul legal, și nu unul ilegal. Este foarte dificil, pentru că infractorii sunt foarte specializați să facă siteurile ilegale mai frumoase si mai atractive decât cele legale. Pe de altă parte, un test poate fi OK, nefalsificat, dar poate fi defect, avea erori.”

Europa Liberă: România este una dintre țările unde produse medicale, medicamente sau dezinfectanți falsificați au declanșat adevărate crize ale sistemului și au pus în pericol viața a mii de pacienți. Materiale falsificate sau cu o compoziție diferită față de ce era scris pe etichetă au fost cumpărate de conducerea unor spitale. Deci nu au venit de undeva din internet. Responsabili din sistem au semnat contracte pentru cumpărarea acestora, cheltuind milioane de euro și punând în pericol viața a mii de oameni. Cum poate preveni convenția Medicare repetarea unor astfel de tragedii?

Oscar Alarcon: „Aceasta este o situație care nu poate apărea într-o țară care a ratificat convenția Medicrime, care protejează pacienții și îi pedepsește pe infractori. O țară care a ratificat convenția beneficiază de parteneriatul cu țările de origine a materialelor medicale, care intr-o lume globalizată pot veni de oriunde. De asemenea, convenția obligă autoritățile și partenerii privați (spitalul, Agenția medicamentelor și o firmă de medicamente, de exemplu) să coopereze între ele. O situație ca cea descrisă de Dvs. apare mai ales în țările care nu au ratificat convenția Medicrime. Din păcate, România nici măcar nu a semnat convenția, darămite să o ratifice. Nu sunt interesate autoritățile din România de o astfel de convenție? De ce? Aceste întrebări ar trebui puse ministrului justiției și celui al sănătății. Moldova, în schimb, a ratificat convenția și prevederile se aplică, deci țara are un nivel ridicat de protecție față de România. ”