Ce poate culege AUR pe tărâmul electoral moldovenesc?
Partidul unionist AUR, fondat în România, care era de mai mult timp reprezentat în Moldova, a anunțat miercuri că va candida la alegerile anticipate din 11 iulie. Peste Prut, retorica ultranaționalistă și anti-sistem au adus acestei formațiuni un succes neașteptat, propulsându-l în parlamentul de la București. Este firesc, deci, ca „clona” lui din R. Moldova să fie urmărită acum cu mare atenție. Va repeta succesul electoral din România? Și dacă da, în dauna cui dintre actorii politici mai vechi de la Chișinău?
Arcadie Barbăroșie, coordonatorul uneia dintre cele mai longevive cercetări sociologice moldovene - Barometrul Opiniei Publice - și director al Institutului de Politici Publice de la Chișinău, afirmă că electoratul unionist - tocmai cel la care poate pretinde Alianța pentru Unirea Românilor – atinsese, în cercetarea din octombrie 2020, peste 33 la sută din total.
Asta nu promite nicidecum, însă, un succes garantat tinerei formațiuni de peste Prut, care optează printre altele și pentru unirea R. Moldova la România, mai spune analistul, iar un motiv e că, în R. Moldova, formațiunile unioniste au fost votate doar de o parte mică a acestui electorat, votul unionist mergând până acum prioritar spre partide pro-europene, lucru care se va întâmpla cel mai probabil și la viitorul scrutin, anticipează el, și se poate schimba doar în anumite condiții: „Doar dacă se vor uni toate partidele unioniste să susțină doar partidul AUR și doar dacă membrii care participă la alegeri vor fi extrem de atenți formulând opțiunile, ei ar putea să treacă pragul în parlament.”
Un asemenea punct de vedere are și sociologul Ion Jigău, director al centrului de investigații sociologice și marketing CBS-Axa de la Chișinău, care spune că pe un vot consolidat al unioniștilor s-ar putea conta doar în cadrul unui referendum pe tema unirii, nu și într-un scrutin parlamentar moldovean ca cel de acum:
„Din cauză că nici o personalitate de la AUR nu este arhicunoscut, iar o condiție minimă necesară pentru ca un partid să acceadă în parlament în alegeri parlamentare este, în R. Moldova, ca liderul său să fie cunoscut de minim 50 la sută din electorat, a doua condiție fiind ca, în întrebarea închisă legată de încrederea, acesta să fie creditat cu minim 15-20 la sută încredere... Și atunci e sub semnul întrebării, dar totuși s-ar putea... acuma – nu.”
Printre formațiunile declarat unioniste, două mai puternice acum în R. Moldova sunt Mișcarea Politică Unirea condusă de fostul primar liberal al Chișinăului, Dorin Chirtoacă, și Partidul Unității Naționale în frunte cu parlamentarul Octavian Țicu, dar niciuna nu e creditată de sondajele recente cu șanse reale să acceadă în parlament. Ar putea fi AUR formațiunea care să profite în viitoarele alegeri de pe urma acestei lipse de popularitate a partidelor asemănătoare locale? Editorialistul și analistul politic de la Chișinău, Nicolae Negru, se declară și el sceptic:
“Deocamdată, nu s-a cristalizat politica acestui partid aici. Dacă ne uităm la ce face și declară în România, apar anumite semne de întrebare, dar să vedem ce face aici, în R. Moldova. Aici sunt alți politicieni și întrebarea e – vor merge cei din AUR exact pe același mesaj pe care îl promovează în România sau se vor limita la mesajul unionist – nu se știe. Și pe mine mă deranjează faptul că partidele unioniste nu-și coordonează acțiunile, că îl pun pe alegătorul unionist în dificultate. Acest electorat avea un număr suficient de mare de opțiuni și până la implicarea AUR, iar acum va avea cu o opțiune în plus – asta nu-i va simplifica sarcina și asta este o problemă.”
La ultimele alegeri românești, partidul AUR, condus de liderul cu convingeri unioniste George Simion nu doar că a obținut aproape 10% din voturi intrând în parlamentul de la București inclusiv grație rezultatelor bune din diasporă, dar a propulsat în legislativul românesc și un deputat ales în R. Moldova, în persoana lui Boris Volosatîi, directorul liceului teoretic „Gheorghe Asachi” din capitala moldoveană.