Ministrul ucrainean de externe avertizează Rusia: Vom riposta!

Ucraina, prin vocea ministrului său de externe Dmitro Kuleba, şi-a îndemnat luni aliaţii să acţioneze repede pentru a descuraja Rusia de la orice invazie, estimând că o ofensivă a Moscovei ar putea fi declanşată „cât ai clipi”, într-un moment în care mişcările de trupe ruse îngrijorează Occidentul.

„Ar fi mai bine să se acţioneze acum, nu mai târziu” pentru „a împiedica Rusia”, a declarat şeful diplomaţiei ucrainene, în timpul unei conferinţe de presă online.

Potrivit lui, Rusia ar fi comasat circa 115 000 de militari lângă Ucraina, precum şi în Crimeea, peninsula anexată de Moscova de la Ucraina în 2014, şi în teritoriile aflate sub controlul separatiştilor în estul Ucrainei.

„Ceea ce noi vedem este foarte serios. Rusia a desfăşurat o amplă forţă militară lângă frontiera ucraineană. Aceasta include tancuri, sisteme de artilerie, sisteme de război electronic, forţe aeriene şi navale”, a spus el. În acest context, o eventuală ofensivă rusă poate fi lansată „literalmente cât ai clipi”, și-a exprimat îngrijorarea ministrul ucrainean.

În caz de atac, Ucraina „va riposta”, a atenţionat Kuleba. „Suntem hotărâţi să ne apărăm pământul. Ţara noastră a devenit mult mai rezistentă şi armata noastră este incomparabil mai puternică decât era în 2014”.

Astăzi, secretarul de stat american Antony Blinken a avertizat Moscova că orice agresiune reînnoită în Ucraina ar duce „consecințe grave” pentru Kremlin.

Vorbind pe 30 noiembrie la o conferință de presă la Riga, unde participă la întâlnirea miniștrilor de externe ai NATO, Blinken a calificat masarea de trupe rusești la granița cu Ucraina drept „neobișnuită” și a adăugat că „orice acțiuni de escaladare a tensiunilor din partea Rusiei stârnesc îngrijorări mari pentru Statele Unite”.

Sprijin suplimentar pentru armata Ucrainei și potențialul de consolidare a forțelor NATO dispuse de-a lungul graniței de est a alianței sunt de altfel subiecte care se așteaptă să fie pe ordinea de zi la întâlnirea NATO de două zile din capitala Letoniei.

Aliații caută să arate Kremlinului că se va confrunta cu costuri grave dacă amenință Ucraina.

Rusia, care a anexat ilegal Peninsula Crimeea de la Ucraina în martie 2014 și îi sprijină separatiștii care luptă în estul Ucrainei într-un război care a ucis până acum peste 13.200 de oameni din aprilie 2014, a negat că planifică vreun atac împotriva Ucrainei și dă vina pe NATO pentru că ar alimenta tensiunile.

Șefa diplomației Londrei, Liz Truss, a spus și ea la Riga că orice sugestie că NATO ar provoca Rusia este „în mod clar falsă”.

„Orice acțiune a Rusiei pentru a submina libertatea și democrația de care se bucură partenerii noștri ar fi o greșeală strategică”, a mai spus ea.

Ucraina este prezentă la reuniunea NATO de la Riga prin ministrul său de externe Dmitro Kuleba. Kievul speră în continuare la o apropiere mai concretă de NATO și la a deveni membru al Alianței.

Rusia a spus de multe ori că aderarea la NATO a Ucrainei este o „linie roșie” pe care Alianta nu ar trebui să o încalce dar recent a avertizat și împotriva oricărei extinderi a cooperării militare a alianței cu Kievul. Este și ceea ce Putin a spus marți, extrem de explicit:

„Am avut relații aproape ideale [cu NATO], mai ales la mijlocul anilor 1990. Eram aproape aliați. Dar nu, în ciuda avertismentelor noastre, în ciuda conversațiilor noastre, a cererilor noastre -- infrastructura [NATO] a venit aproape de granițele noastre. ajunge la punctul în care sistemele antirachetă sunt desfășurate în Polonia și România”. „Ca răspuns, a trebuit -- și vreau să subliniez asta -- a trebuit să începem să dezvoltăm arme hipersonice. A fost răspunsul nostru. Nu am început noi. Mai întâi, partenerii noștri s-au retras din Tratatul ABM, apoi din Tratatul INF. Acum ați întrebat despre Ucraina. Unde sunt acele linii roșii?"

„Dacă pe teritoriul Ucrainei apare vreun astfel de sistem de atac - timpul de zbor către Moscova va fi de 7-10 minute și de cinci minute în cazul desfășurării unei arme hipersonice”. „Am testat-o cu succes și va fi în funcțiune la începutul anului viitor -- o nouă rachetă hipersonică pe mare capabilă de Mach 9. Timpul de zbor pentru cei care dau ordine va fi și el de cinci minute”, a spus Vladimir Putin.

Alina Polyakova, președinta Centrului de Analiză Politica Europeana, CEPA - a scris pe Twitter că, în opinia ei , „intimidarea militară exercitată de Moscova este menită să primească asigurări de neutralitate” a Ucrainei, adăugând că „dacă acest lucru nu se întâmplă, o invazie militară ar putea avea loc."

Demonstrația de forță vine în timp ce Kremlinul caută să obțină un nou summit între Putin și Biden. Comentarii recente sugerează că Moscova ar putea folosi o astfel de întâlnire pentru a-și susține argumentele pentru extinderea „garanțiilor de securitate” din partea Occidentului, incluzând posibil un angajament că Ucraina nu va adera niciodată la NATO.

Rusia ar putea spera să obțină mai multe lucruri, odată cu aceste masive desfășurări de forțe, cred corespondenții Europei Libere.

Mai întâi, o influență crescută în Ucraina.

Inițial, când a început să îi sprijine pe separatiștii din regiunile estice ale Ucrainei, Donețk și Luhansk, Moscova a sperat că va obține o influență mare asupra guvernului Ucrainei și politicii sale externe, inclusiv asigurarea că - de teama - nu va adera niciodată la NATO.

Dar, pe măsură ce războiul din Donbas se prelungește cu puține sau fără progrese deloc în direcția implementării acordului Minsk-2 – planul de pace din 2015 care ar putea submina profund puterea Kievului dacă este realizat în conformitate cu dorințele Kremlinului -- Putin s-ar putea teme acum că acest obiectiv nu va fi niciodată atins , lăsând Rusiei controlul asupra numai unei părți din Ucraina, dar departe de țelul inițial și anume acela de a controla întreaga Ucraină & politica ei externă.

Într-un articol din Politico de săptămâna trecută, Samuel Charap, un politolog senior la centrul de analiza politică RAND Corporation, a citat un fost parlamentar și diplomat rus spunând că „a obține Donbasul, dar a pierde Ucraina ar reprezenta o înfrângere pentru Kremlin. " „Acumularea actuală de forțe sugerează că Moscova crede acum că acum urmează înfrângerea dacă nu escaladează conflictul, a scris expertul citat de corespondenții postului nostru. „Rusia ar putea foarte bine să fie pregătită să atace mult mai adânc pe teritoriul ucrainean și are capacitatea militară de a face acest lucru”,consideră Samuel Charap.

Alți analiști americani cred că un atac cu scopul de a ocupa întreaga Ucraină ar fi extrem de puțin probabil, alții cred că Rusia ar putea încerca încă să pună stăpânire pe teritorii din estul și chiar centrul Ucrainei, eventual deplasându-se pentru a controla o porțiune din sud spre Crimeea, pe care o deține deja.

Alții cred că , dimpotrivă, Moscova ar fi mai probabil să se limiteze la o escaladare a războiului din Donbas în încercarea de a forța concesii de la Kiev fără a organiza o invazie deschisă care ar putea duce la consecințe grave, vărsare de sânge și oprobiu internațional.

Dacă Rusia ar lansa în mod deschis o nouă invazie a Ucrainei, ar urma neapărat o puternică reacție occidentală. Cel puțin, susțin analiștii, Moscova s-ar putea aștepta la o nouă rundă de sancțiuni și la prăbușirea aproape sigură a proiectului energetic Nord Stream 2, pe care Rusia a cheltuit sume mari și îl vede în mod clar ca un proiect crucial din punct de vedere economic și geopolitic.

Dacă Rusia ar invada teritorii ucrainene cu trupe terestre, o ripostă disperată a forțelor ucrainene -- acum mult mai experimentate și mai bine echipate decât în urmă cu șapte ani -- ar putea duce la sute sau chiar mii de soldați ruși morți, o perspectivă care nu l-ar avantaja pe Putin care încearcă eventual, să rămână președinte pentru anii următori .

„Nu există nicio posibilitate ca Înaltul Comandament [rus] să nu știe că ar fi mulți soldați care vor veni acasă schilodiți, răniți sau morți”, a scris recent analistul Mark Galeotti în The Moscow Times.

„Cu toate acestea, dacă va fi nevoie, rușii ar putea cu siguranță să construiască o forță de comandă în jurul Ucrainei, iar dacă Putin este dispus să înfrunte sancțiunile internaționale și condamnarea și indignarea internă pe care ar genera-o un asemenea război sângeros, atunci o invazie poate avea loc”.

Galeotti a scris și că „dacă Putin se teme cu adevărat de deriva Ucrainei spre vest și, mai ales, de pericolul ca forțele NATO să înceapă să fie amplasate în țară... atunci s-ar putea să simtă că întârzierea nu va face decât să îngreuneze o eventuală lovitură. Mai bine să acționeze mai devreme decit mai târziu.”

„Pe de altă parte, poate că aceasta este o altă piesă din spectacolul politic al Kremlinului pentru a încerca să forțeze Kievul să negocieze cu Moscova în condițiile ei”, a adăugat el.

Pe de altă parte, există experți care cred că nu poate fi exclusă o acțiune de intimidare numai și care nu va avea nici o urmare concretă și că, la fel ca in jocul de pocker, Putin ar putea sa meargă ” la cacealma”...așa cum s-a mai întâmplat în ultimii ani, după anexarea ilegala a Crimeii de către Rusia și când Moscova a mai provocat mari îngrijorari în regiune, dar după retorica belicoasă nu a urmat nici o acțiune concretă.