„Nu mai este de lucru”. Cum au lovit sancțiunile UE economia regiunii Kaliningrad

Economia regiunii Kaliningrad, enclava rusă de la Marea Baltică, este afectată puternic de sancțiunile UE impuse Rusiei din cauza războiului pe care l-a declanșat în Ucraina, transmite serviciul rusesc al Europei Libere – Radio Svoboda. Mărfurile supuse sancțiunilor - între care combustibili, metale, materiale de construcții și tehnologie avansată - nu mai pot ajunge pe calea ferată în regiunea rusească prinsă între Lituania și Polonia. Singura cale de acces este cea maritimă, dar s-a dovedit extrem de scumpă. Din cauza insuficienței navelor de transport, coada la feriboturi a crescut până în decembrie. Multe întreprinderi din regiune au rămas fără materii prime, iar oameni de afaceri spun că în curând vor fi oprite și șantierele de construcții.

Sute de camioane cu mărfuri stau pe marginea drumului în apropierea portului Ust-Luga din regiunea Leningrad. Rândul pentru feribotul spre Kaliningrad s-a întins până în decembrie. Asumându-și toate riscurile, mulți șoferi își lasă marfa nesupravegheată și se întorc acasă cu avionul. Mai greu le vine însă celor care transportă produse ușor alterabile și care trebuie urgent să își continue drumul. Corespondenții Radio Svoboda au aflat că mai multe camioane, inclusiv din Belarus, sunt blocate aici de mai bine de două luni de zile.

Până la sancțiuni, un TIR putea să facă și trei drumuri pe lună, de la Sankt-Petersburg până în Kaliningrad și înapoi. Acum, nici măcar unul singur, spune un șofer pe nume Aleksandr. În ciuda asigurărilor venite de la autorități că linia de feriboturi funcționează, vedem că în realitate totul este blocat, spune Aleksandr.

Portul Ust-Luga are numai patru vrachiere și patru feriboturi, dintre care unul acum în reparații. Ca să reducă presiunea, autoritățile au dat prioritate transporturilor de urgență, dar situația nu s-a schimbat prea mult. În plus, fiecare zi de întârziere înseamnă costuri suplimentare.

Problemele transportatorilor de mărfuri au început pe 18 iunie, după ce Lituania, membră a Uniunii Europene, a interzis tranzitarea teritoriului său a mărfurilor rusești supuse sancțiunilor. Pe lista de sancțiuni se află între altele materialele de construcții, cimentul, lemnul, metalele, îngrășămintele, alcoolul, cărbunele și petrolul – toate până atunci fiind aduse în Kaliningrad cu transportul rutier și pe calea ferată. Potrivit guvernatorului regiunii, Anton Alihanov, interdicția acoperă cca 50% din mărfurile importate de Kaliningrad.

Autoritățile ruse spun că în septembrie vor mai lansa un feribot pe ruta Ust-Luga – Baltiisk (două porturi din regiunile Leningrad și Kaliningrad), dar acesta nu va schimba radical situația. Potrivit aceluiași Alihanov, ar fi necesare cel puțin 22 de feriboturi mari pentru a face față fluxului de mărfuri.

În lipsa materiilor prime și din cauza problemelor logistice, volumul producției industriale în regiunea Kaliningrad s-a redus numai în luna mai cu peste 25%, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, iar de atunci a continuat să scadă. „Din păcate, acum se împlinesc toate previziunile pesimiste, a scris pe rețelele sociale șeful Grupului baltic al industriei ruse de prelucrare a metalelor, Oleg Cernov. Termenele de livrare s-au extins cu 2-3 luni, iar cheltuielile de logistică au crescut cu 70-100%”.

Patronul unei companii mari de producere a betonului în regiunea Kaliningrad, Igor Pleșkov, spune că din cauza deficitului de ciment întreprinderea sa nu a putut lucra două luni și jumătate, înregistrând pierderi. În plus, deficitul și problemele logistice au provocat o explozie a prețurilor. În magazine nu mai găsești materiale de construcții, iar șantierele s-au oprit. Nu există, spune Pleșkov, sectoare ale economiei regiunii Kaliningrad care să nu fi fost afectate de sancțiunile europene. Jumătate din cele aproape o mie de companii de transport din regiune mai nu au comenzi, deoarece nu mai au ce să transporte, iar aproape 18.000 de angajați sunt acum într-o situație dificilă.

Autoritățile din Kaliningrad au promis să aloce 4 miliarde de ruble (peste 60 de milioane de dolari) pentru subvenționarea transportului maritim, ca acesta să poată compensa transportul de mărfuri feroviar. Între timp, multe companii nu mai rezistă deja și sunt în prag de faliment. În opinia lui Igor Pleșkov, din câte se vede, statul nu prea are bani, de aceea tot greul va fi pus pe umerii oamenilor de afaceri, iar apoi pe cetățenii de rând.