Autoritățile vor să relanseze navigația pe Nistru și Prut. Ecologist: „Este doar un vis”
Autoritățile moldovene își propun să îmbunătățească șanalele (căile navigabile) râurilor Nistru și Prut, prin adâncirea acestora, pentru a preveni inundațiile și pentru a reanima transportul naval. Aceasta este una din măsurile prevăzute în programul național de adaptare la schimbările climatice până în anul 2030.
„Schimbările climatice generează situații meteo extreme, cum ar fi ploile abundente care provoacă tot mai frecvent inundații. Neavând adâncime, râurile se revarsă peste gospodăriile oamenilor, peste terenurile agricole, aducând prejudicii atât persoanelor fizice și juridice, cât și statului”, a explicat Europei Libere Serghei Bucataru, consultant național al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), membru al echipei de planificare a adaptării la schimbările climatice.
Expertul spune că, în prezent, Nistrul nu are o cale navigabilă normală, iar Prutul este navigabil doar parțial. Portul Giurgiulești este amplasat la revărsarea Prutului în Dunăre, iar navele care ajung în port nu pot avansa în interiorul țării deoarece râul nu are suficientă adâncime.
„Dacă am curăți Prutul, am crea un șanal și, în același timp, am crea oportunități pentru ca navele maritime să transporta încărcături pe Prut, în amonte, poate chiar până la Ungheni. Și atunci ar fi niște avantaje colosale, fiindcă se știe că transportul naval este cel mai blând, ecologic și econom dintre toate, mai econom decât cel feroviar”, a precizat Bucataru.
Potrivit lui, pe apă ar putea fi transportate în special materiale de construcție, dar și pasageri. „Din câte știu, în perioada sovietică, pe Nistru era transportat granit și pietriș de la cariera din Cosăuți, cu așa-numitele barje. Aceste ambarcațiuni, probabil, mai există, dar ele nu mai circulă, deoarece râul nu a fost curățat și nu mai poate fi navigat”, a mai spus consultantul PNUD.
Un paravan pentru extracția de nisip și prundiș?
Pe de altă parte, directorul asociației „Eco-TIRAS”, Ilia Trombițchi, susține că dezvoltarea navigației „este un vis”, deoarece cele două râuri mari ale R. Moldova nu ating decât sporadic un nivel suficient pentru așa ceva.
„Un alt moment ar fi că nu avem porturi de unde și până unde să circule navele și, în final, nu avem și ce să transportăm pe această cale. Chiar și în timpurile sovietice, numai nisip și prundiș se transporta pe râu”, a declarat Europei Libere ecologistul.
El presupune că această idee este promovată doar pentru a permite extracția de nisip și prundiș din albiile râurilor, activitate ce „ar distruge posibilitățile râurilor de autopurificare”.
„Șenal navigabil ar putea fi, dar, pe altă parte, nu sunt bani pentru aceasta și aici s-ar putea reveni la discuția cu extracția de nisip spre vânzare și cu banii aceștia să fie curățat râului”, afirmă Trombițchi.
Activistul de mediu mai atrage atenția că, din punct de vedere biologic, un râu nu are nevoie să fie curățat - „milioane de ani nimeni nu a curățit râurile”, dar că ar fi oportună, mai degrabă, revitalizarea râurilor, adică revenirea la condițiile lor normale.
De asemenea, Trombițchi nu vede o legătură directă între inundații și adâncimea râurilor. „Noi avem hartă cu locurile inundabile în R. Moldova și în aceste locuri nu ar trebui să fie permisă nicio construcție, dar cunoașteți cum merg lucrurile, avem legislație, dar nu este respectată. Deci, aceasta nu e argument. Râul poate inunda, e natural și nu trebuie să fie reglat în mod artificial”, conchide directorul asociației „Eco-TIRAS”.
În mai 2022, deputatul Vladimir Bolea (actualmente ministru al Agriculturii) a înaintat un proiect de lege care prevede utilizarea pe scară largă a zonelor de protecție a fluviilor Nistru și Dunăre și râului Prut, protejate prin lege acum, pentru activitatea economică - construirea cheiurilor temporare și a căilor de acces la acestea pentru transportul de mărfuri și pasageri. ONG-urile de mediu au criticat inițiativa, care, într-un final, nu a fost susținută de guvern.