NATO, perspectivele Ucrainei și cheltuieli militare ca în timpul Războiului Rece
Washingtonul își reafirmă sprijinul pentru aderarea Ucrainei, fără însă a sugera o dată posibilă pentru asta: coordonatorul pentru comunicații strategice al Consiliului de Securitate Națională SUA, John Kirby, a repetat acest lucru în cadrul unei conferințe de presă, luni 24 aprilie, comentând poziția SUA cu privire la perspectivele de aderare a Ucrainei la NATO.
„Credem în politica NATO a ușilor deschise. De asemenea, credem că apartenența la NATO trebuie să fie o discuție între țara în cauză și Alianță. Și cu siguranță nu ne-am plasa deloc în calea acestor discuții”, a spus Kirby.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat la rândul său în timpul vizitei sale recente la Kiev că toate statele membre în NATO sunt de acord că viitorul Ucrainei este în Alianță.
Asta -- cu toate ezitările unora. De pildă: ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat că intrarea Ucrainei în NATO și în Uniunea Europeană este posibilă doar după încheierea războiului.
Dincolo de asta, ar trebui depășită și opoziția unor țări cum este Ungaria, ca să nu mai vorbim de imprevizibila Turcia. Cele două țări, Turcia și Ungaria, sunt de altfel singurele care încă nu au aprobat intrarea Suediei în NATO, făcând astfel ca Finlanda, cel mai recent membru al Alianței, să adere singură, luna trecută.
Sunt cunoscute relațiile apropiate dintre premierul maghiar Viktor Orbán și Vladimir Putin. Săptămâna trecută, vicepreședinta parlamentului Ungariei, Dóra Dúró, a declarat de altfel că aderarea Ucrainei la NATO ar fi posibilă numai dacă Rusia aprobă acest pas sub forma unui acord, ceea ce a atras proteste oficiale și iritare din partea Kievului.
Între timp, cheltuielile militare au atins un nivel record în Europa… și în lume. Din cauza războiului din Ucraina, cheltuielile militare ale practic tuturor țărilor din NATO -- și nu numai -- și-au depășit în 2022 nivelul de la sfârșitul Războiului Rece, potrivit unui raport al Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace (International Peace Research Institute) din Stockholm. Și nu doar în Europa: pe toate continentele, cheltuielile militare au atins un nivel maxim de 2,24 trilioane de dolari anul trecut, sau 2,2% din PIB-ul global.
Asta înseamnă că la scară planetară cheltuielile militare au depășit pragul stabilit de NATO pentru țările membre, care este de 2% din PIB.
În Europa, cheltuielile militare au crescut cu 3,6%, și anume aproximativ 350.000 de milioane de euro. Cele mai sporiri: Finlanda, nou și important membru în NATO (36%), Olanda (13%) sau Belgia (12%).
Cât despre capacitățile militare ale Ucrainei, ele depășesc deja două treimi din cele ale țărilor NATO din Europa, spun experții.
Între timp, Estonia a devenit, luni 24 aprilie, a zecea țară membră care cere oficial aderarea Ucrainei la NATO. Pe lângă Estonia, țările care sprijină oficial aderarea rapidă a Ucrainei la NATO includ Cehia, Belgia, Muntenegru, Lituania, Polonia, Italia, Letonia, Islanda și Slovenia, toate acestea semnând deja declarații similare.
Experții mai sugerează că la summit-ul NATO de la Washington din 2024 pot apărea condiții pentru a oferi Ucrainei aderarea la NATO, în special din partea Statelor Unite.