Protest împotriva unei posibile legi UE a agenților străini
Un grup de 230 de organizații ale societății civile a trimis o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care critică proiectul de lege discutat de UE pentru a limita „influența străină”, drept o amenințare la libertățile fundamentale, relatează Politico.
„Societatea civilă europa (SCE) reunește 230 de organizații ale societății civile din întreaga Europă pentru a se exprima îngrijorarea și opoziția față de proiectul unei legi privind „interferența străină” care ar crea un registru al organizații cu finanțare străină. Această legislație ar putea avea consecințe negative neintenționate, împiedicând organizațiile societății civile să-și îndeplinească rolul de apărători ai democrației în Europa și nu numai”, se arată în scrisoare de protest, publicată miercuri, 3 mai 2023.
Autorii critică trei aspecte: faptul că nu este plănuit un studiu al „impactului general” pe care l-ar avea o astfel de lege, deși un astfel de studiu este cerut de Charta europeană a Drepturilor Fundamentale; lipsa de claritate când vine vorba de „necesitate și limite juridice”, mai precis de ce ar avea nevoie UE de o astfel de lege și care ar fi organizațiile țintă; și riscul de a contrazice o serie de alte decizii ale structurilor UE, care vin tocmai în apărarea libertății de exprimare și a libertății „de a cere și obține informații”.
În opinia organizațiilor reunite în „Societatea civilă europeană”, proiectul de lege – în discuție încă din luna martie - „deschide ușa pentru abuzuri și restricții disproporționate și discriminatorii la adresa reprezentanților societății civile”. Autorii reamintesc că unele țări UE au adoptat deja legi care „restrâng spațiul civic”.
Nu dați muniție dictatorilor
O altă îngrijorare este că o astfel de lege a UE ar putea oferi o scuză dictatorilor din lumea întreagă pentru a ataca ONG-urile și grupurile de reflecție finanțate internațional. „Nu fără motive, Comisia europeană a criticat în trecut legile privind agenții străini adoptate de state din afara UE și a dat Ungaria în judecată pentru o lege internă similară”, a declarat Nick Aiossa, de la Transparency International EU, citat de Politico.
„Mi se pare că totul este făcut în pripă” , a mai spus Nick Aiossa, director adjunct și șef de politici pentru Transparency International. „[Comisia] este conștientă de riscuri dar continuă să susțină că noua lege se va baza pe definiții legale solide.”
Legea agenților străini, care în variantă UE s-ar putea numit „Actul privind transparența” (fiind vorba de transparența finanțării), face parte din pachetul de măsuri pentru protejarea democrației, despre care a vorbit deja președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul privind starea Uniunii. Acesta a fost formulat în principal ca un instrument de limitare a influenței chineze și ruse, dar a primit o nouă amploare după scandalul Qatargate, care a scos la lumină lobby-ul ilicit prin intermediul ONG-urilor.
Potrivit unor surse diplomatice europene, Comisia se află acum sub o „presiune politică uriașă” pentru a finaliza proiectul legii agenților străini, precum și crearea unui nou organism de etică care să supravegheze toate instituțiile UE, și asta înainte de alegerile pentru Parlamentul European din 2024.
Parlamentul European nu este convins
La sfârșitul lunii aprilie (28 aprilie), comisarul pentru valori europene Věra Jourová a trebuit să răspundă la criticile privind proiectul de lege, în cadrul unor audieri în Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European. Referitor la studiul de impact, la care se pare că s-ar fi renunțat, Jourova declara: „Ne grăbim”. „Avem un studiu care oferă unele date cu care putem lucra în mod fiabil, dar sincer, nu există date suficiente pentru a dezvălui în acest moment cât de mare este problema.”
Unii parlamentari nu s-au declarat convinși, ținând cont de antecedentele unor astfel de legi din alte țări.
„Pregătirea de către Comisie a unei legislații asemănătoare cu legile agenților străini ar fi un semnal fatal pentru societatea civilă europeană. Suntem îngrijorați de faptul că directiva ar permite guvernelor iliberale să-și intensifice represiunea împotriva ONG-urilor prin introducerea unor restricții nejustificate împotriva unor organizații care depind puternic de finanțarea externă”, a spus Sergey Lagodinsky, europarlamentar german din fracțiunea ecologistă.
Cu doi ani în urmă, reamintesc criticii, Ungaria a fost forțată să-și retragă propria versiune a legii agenților străini, după verdictul Curții Europene de Justiție.
Versiunea UE a legii agenților străini ar urma să fie finalizată până la sfârșitul lunii mai.
Este vorba „numai” despre organizații
Potrivit proiectelor în discuție, legea va obliga organizațiile neguvernamentale, firmele de consultanță și instituțiile academice să dezvăluie orice finanțare din afara UE, relatează Politico.
Legi similare există deja în Australia și Statele Unite. În America, Legea privind înregistrarea agenților străini a fost adoptată în 1938, și cere înregistrarea la Ministerul Justiției a persoanelor care lucrează în interesul unor guverne sau partide din străinătate (lobby).
Este puțin probabil ca versiunea UE să vizeze persoane fizice, cum este cazul în Rusia dar va obliga organizațiile comerciale, cât și ONG-urile să dezvăluie dacă primesc finanțare din afara Uniunii Europene, cum ar fi plata pentru anumite studii academice.
Susținătorii proiectului argumentează că o astfel de lege ar mări transparența și responsabilitatea „actorilor străini” din UE, în special în domenii precum lobby-ul, campanii politice și operațiunile de influență. Susțin de asemenea că legea ar contribui la prevenirea amestecului străin în afacerile UE și la protejarea integrității proceselor democratice.