Ce este Legislația Serviciilor Digitale (Digital Services Act) prin care UE vrea să controleze Google, Facebook și TikTok

„Mai multă responsabilitate, mai puțină opacitate.” Așa a rezumat Thierry Breton, comisarul responsabil pentru piața internă a UE, noile obligații pe care cele mai importante 19 platforme digitale vor trebui să și le însușească până pe 25 august.

Este vorba de platformele utilizate în fiecare lună de peste 45 de milioane de europeni fiecare. Bruxelles a publicat pe 25 aprilie lista acestor very large online platforms („platforme online foarte mari”) afectate de noua legislație europeană privind serviciile digitale, sau Digital Services Act (DSA).

Care sunt aceste obligații specifice impuse de UE? Noile reglementări intenționează să „deschidă cutia neagră a algoritmilor” pentru a îmbunătăți transparența și a clarifica sistemele de recomandare a serviciilor online.

Până acum, opacitatea și secretul erau regula, ducând la un posibil pericol pentru utilizatori. Mulți cumpărători s-au lăsat deja înșelați de condiții de achiziție pe care nu le-au înțeles.

Sunt astfel vizate 17 platforme foarte mari (Alibaba AliExpress, Amazon Store, Apple App Store, Booking.com, Facebook, Google Play, Google Maps, Google Shopping, Instagram, LinkedIn, Pinterest, Snapchat, TikTok, Twitter, Wikipédia, YouTube et Zalando), precum și Google. In schimb, Airbnb, eBay, Spotify și Tinder nu sunt atinse de aceste reguli, deoarece nu au câte 45 de milioane de utilizatori…așa încât pot continua să fie mai puțin transparente.

Noua legislație urmărește să transforme internetul într-un „mediu mai sigur”, prin intermediul a patru direcții de acțiune prezentate de comisarul UE Thierry Breton pe rețeaua LinkedIn.

Pentru a atinge acest scop, UE stabilește patru puncte:

1. — O mai mare protecție, control și alegere pentru utilizatori. Aceste platforme și motoare de căutare vor trebui să clarifice orice risc pe care îl prezintă pentru societate, inclusiv sănătatea publică, bunăstarea fizică și mentală. Companiile nu se mai pot ascunde în spatele termenilor și condițiilor de utilizare „lungi și obscure”.

2. — Apoi, companiile menționate trebuie să ofere mai multă protecție copiilor online. Vor trebui să-și reproiecteze sistemele pentru a asigura un nivel ridicat de confidențialitate, securitate și protecție minorilor”, insistă Comisarul UE Breton, inclusiv instrumente de verificare a vârstei și de control parental.

3. — Giganții Internetului vor fi forțați să modereze conținutul, pentru a preveni dezinformarea online. „Nu va mai fi doar o responsabilitate civică, ci o obligație legală”, avertizează Breton.

4. — Și în al patrulea rând, vor trebui să ofere mai multă transparență și responsabilitate: să identifice în mod clar reclamele și să explice utilizatorilor de ce văd un anunț și cine îl promovează și, de asemenea, vor trebui să detalieze „cum funcționează sistemele de recomandare și care sunt datele pe care le colectează”.

Un exemplu: când utilizatorul caută zboruri ieftine, rezultatele sunt acum zboruri sponsorizate. Cu noua legislație, utilizatorul va ști ce criterii îi guvernează căutarea. Aceasta va însemna eliminarea secretului din acel set de reguli care determină ce videoclipuri să vizioneze în continuare sau ce știri apar pe o rețea de socializare.

Prin această schimbare, riscurile asociate cu actuala lipsă de transparență sunt eliminate: dezinformare, părtinire, manipulare. Cu această transparență algoritmică, câștigătorul este, fără îndoială, utilizatorul.

Pentru a se asigura că acest lucru va fi îndeplinit, Comisia Europeană a inaugurat pe 18 aprilie la Sevilla, în Spania, Centrul European pentru Transparență Algoritmică (ECAT, cum este acronimul în engleză). Aproximativ treizeci de cercetători din toată Europa se vor ocupa de controlul noilor instrumente de inteligență artificială și vor încerca să ofere cetățenilor încredere și securitate în mediul digital.

În plus, Breton amintește, de asemenea, că marile companii de tehnologie trebuie să treacă de audituri independente anuale „foarte severe” precum și de „supravegherea riguroasă” la care le supune Comisia Europeană.

Această nouă legislație ambițioasă, inițiată încă din 2020 și care a înlocuit directiva privind comerțul electronic pe care a adoptat-o Bruxelles-ul în 2000, impune sancțiuni care variază de la amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală a companiilor până la o interdicție temporară în UE în caz de „încălcări grave repetate care amenință viața sau securitatea persoanelor”. Această lege este în vigoare din noiembrie anul trecut, deși va trebui să așteptăm până la sfârșitul lui 2023 sau începutul lui 2024 pentru ca primele modificări să înceapă să fie văzute.