Moldova și România vor dezvolta proiecte comune de infrastructură. Importanţa construirii a două sectoare de cale ferată
Importanţa construirii a două sectoare de cale ferată cu ecartament european, care să conecteze capitala Republicii Moldova cu România şi, implicit, cu Europa de Vest, prin legătura PFT Ungheni – Iaşi – Paşcani, a fost susţinută în cadrul discuţiilor pe care le-au avut joi secretarul de stat în Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Bogdan Mîndrescu, şi ministrul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale din ţara vecină, Andrei Spînu.
“În această dimineaţă am avut o întâlnire de lucru cu ministrul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale din Republica Moldova, Andrei Spînu, în contextul colaborării foarte bune dintre cele două ministere ale infrastructurii din România şi Moldova, dar şi din perspectiva situaţiei actuale de la graniţele ţării. Discuţiile au vizat interesele comune de conectivitate între ţările noastre, dar şi nevoile de mobilitate transfrontalieră”, a scris pe pagina sa de Facebook Mîndrescu, conform Agerpres.
Potrivit acestuia, cei doi oficiali au convenit crearea unui grup de lucru România – Republica Moldova, care să coordoneze următoarele teme prioritare: elaborarea unei strategii naţionale pentru dezvoltarea mobilităţii mărfurilor şi a persoanelor în concordanţă cu Regulamentul TEN-T; elaborarea unui model naţional multimodal de transport care să identifice şi să fundamenteze proiectele de infrastructură de transport, cu date locale şi naţionale, în concordanţă cu modelul naţional de transport al României; acordarea de asistenţă tehnică pentru implementarea rapidă şi sustenabilă a proiectelor de infrastructură de transport din Republica Moldova, utilizând fonduri europene de preaderare, pe baza experienţei ţării noastre în utilizarea acestor instrumente; stabilirea domeniilor prioritare de asistenţă tehnică pe baza experienţei României în relaţie cu Comisia Europeană şi cu Mecanismele de finanţare nerambursabile şi interoperabilitatea unor sisteme pentru stimularea mobilităţii şi stabilirea unui pachet de proiecte prioritare de transport din Republica Moldova.
De asemenea, discuţiile s-au concentrat şi pe identificarea nevoilor transfrontaliere dintre România şi Republica Moldova, care să fie în acord cu dezvoltarea coridoarelor europene de transport pe teritoriul Republicii Moldova.
Proiectele transfrontaliere rutiere, pentru care s-a subliniat o importanţă deosebită de dezvoltare, sunt identificate în punctele de trecere ale frontierei Galaţi – Giurgiuleşti, Oancea – Cahul, Albiţa – Leuşeşti, Ungheni (RO) – Ungheni (MD), Sculeni (RO) – Sculeni (MD), Stânca – Costeşti, Rădăuţi Prut – Lipscani, Bumbăta – Leova şi Fălciu – Leca.
Nevoia de finanţare pentru implementarea investiţiilor în infrastructura de transport şi în creşterea capacităţii punctelor de trecere ale frontierei este în valoare de 284 milioane de euro, a precizat secretarul de stat.
În ceea ce priveşte domeniul feroviar, discuţiile au vizat nevoia de finanţare a punctelor transfrontaliere: Galaţi – Giurgiuleşti, Fălciu – Cantemir, Socola – Ungheni în valoare de 65,2 milioane de euro.
“În cadrul discuţiilor s-a susţinut importanţa construirii a două sectoare de cale ferată cu ecartament european (1435 mm) care să conecteze capitala Republicii Moldova cu România şi implicit cu Europa de Vest prin legătura PFT Ungheni – Iaşi – Paşcani. Cel de al doilea sector de cale ferată cu ecartament european propus conectează graniţa Republicii Moldova cu Ucraina, în zona Basarabeasca, cu punctul de trecere al frontierei Galaţi – Giurgiuleşti şi coridorul Galaţi – Brăila – Buzău. În esenţă, proiectele identificate pe teritoriul României trebuie să fie continuate în oglindă pe teritoriul Republicii Moldova pentru o implementare integrată, eficientă şi coerentă. Am punctat importanţa cooperării strategice dintre cele două ţări în contextul actual al conflictului armat din Ucraina, care urgentează necesitatea implementării proiectelor de infrastructură de transport într-un mod strategic”, a mai notat Bogdan Mîndrescu.