Rusia bruiază comunicațiile GPS ale navelor din Marea Neagră. România întărește apărarea pentru a împiedica războiul Ucrainei să treacă pragul NATO

Rusia bruiază în mod „activ și constant” comunicațiile GPS ale navelor din apele teritoriale române, ceea ce provoacă riscul producerii unor coliziuni, a declarat, zilele acestea, șeful Statului Major al Armatei române, generalul Daniel Petrescu.

„Războiul a revenit în Europa. E un război ales de Rusia, care pentru Ucraina e un război de supraviețuire națională și o luptă pentru valorile occidentale. Nu vedem finalul acestui război acum și, în timp ce admirăm reziliența societății ucrainene în fața atacurilor ruse, trebuie să ne pregătim și noi pentru o confruntare pe termen lung cu regimul Federației Ruse”, a declarat generalul Petrescu la Forumul Euroatlantic de Reziliență, organizat la București de Centrul Euroatlantic pentru Reziliență, scrie Ziare.com.

„Această confruntare o resimțim foarte bine în special în Flancul Estic al NATO și mai ales în regiunea de unde provin, Marea Neagră. Războiul Federației Ruse în Ucraina a destabilizat în mod fundamental regiunea Mării Negre, și a provocat sentimente de insecuritate în rândul țărilor riverane, cu repercursiuni asupra mediului de securitate”, a spus Daniel Petrescu, într-o intervenție live de la Washington. Șeful armatei române a precizat astfel că „Marea Neagră a devenit o zonă de operații militare a Rusiei”. „De aici, sunt lansate rachete spre Ucraina, asupra infrastructurii sale civile ori militare. Regiunea a devenit scena unor tot mai frecvente acțiuni militare, cu incidente maritime și acțiuni care limitează libera circulație a navelor.

Aceste atacuri au devenit „noua normalitate” iar „războiul din Ucraina va continua să genereze instabilitate regională și riscuri asupra securității României și regiunii”, a mai spus generalul Petrescu. „Există un risc constant, asociat probabilității tot mai mari de producere a unor incidente la granița NATO, provocate de posibilitatea ca anumite drone sau rachete să dea rateuri. Infrastructura României sau navele comerciale din apele teritoriale (ale României) ar putea fi lovite din greșeală”, a precizat Daniel Petrescu.

„Acțiunile active și constante ale bruiajului rusesc afectează comunicațiile GPS, ceea ce provoacă riscul producerii unor coliziuni între navele aflate în apele teritoriale române sau cele care intră în zonele supuse restricțiilor de navigație de către Rusia”. Un alt pericol evidențiat de șeful armatei române îl reprezintă minele marine din Marea Neagră, aflate în derivă. Generalul a susținut că România va trebui, în acest context, să aibă o abordare care să ducă la „creșterea rezilienței” societății românești în fața noilor amenințări, prin sprijin populației „față de NATO și SUA, în special”, prezența trupelor NATO în România, bugetul alocat apărării, derularea programelor naționale de apărare și interoperabilitatea cu armata SUA a unor sisteme de armament precum Himars, Patriot, F-16 ori vehiculele Piranha.

România întărește apărarea pentru a împiedica războiul Ucrainei să treacă pragul NATO

România își mută apărarea antiaeriană mai aproape de satele de la Dunăre aflate pe malul opus de porturile ucrainene atacate de dronele rusești și crește numărul posturilor militare de observație și al patrulelor în zonă, au declarat două surse de rang înalt din domeniul apărării pentru Reuters.

Măsurile, împreună cu desfășurarea a patru avioane de luptă americane F-16 suplimentare și o zonă de excludere a zborului extinsă, sunt un semn de îngrijorare crescândă în România și alianța mai largă NATO că războiul din Ucraina s-ar putea răspândi pe teritoriul său.

În noiembrie anul trecut, o rachetă a lovit sudul Poloniei, ucigând două persoane și provocând o scurtă sperietură de securitate, deși ulterior s-a stabilit că apărarea antiaeriană ucraineană era de vină. Acum România este în centrul atenției.

La scurt timp după ce s-a retras din acordul privind cerealele la Marea Neagră, pe 17 iulie, Moscova a început să vizeze porturile și depozitele ucrainene de-a lungul Dunării, într-o aparentă încercare de a sufoca principala rută alternativă pentru exporturile agricole ale Ucrainei.

Printre ținte s-au numărat porturile ucrainene Izmail și Reni, ambele situate peste Dunăre de teritoriul românesc.

Incidentele izolate de cădere a bucăți de drone în România subliniază riscul unei neînțelegeri între Rusia și NATO, determinând forțele armate române să sporească securitatea în zonă pentru a proteja civilii, au spus cele două surse, care au dorit să-și păstreze anonimatul.

Armata română a construit două adăposturi anti-bombe în micul cătun Plauru, la doar câteva sute de metri de Izmail, iar locuitorilor din zonă li se trimit alerte pe telefoane mobile atunci când drone rusești sunt detectate îndreptându-se în direcția lor.

Tudor Cernega, primarul comunei Ceatalchioi, care include și cătunul Plauru, a spus, însă, că semnalul mobil este slab acolo ceea ce a limitat eficacitatea avertizărilor.

Vinerea trecută, Ministerul Apărării din României a anunțat că aproximativ 100 de militari americani și patru avioane F-16 Fighting Falcon proiectate de SUA au sosit la baza aeriană militară Borcea, la aproximativ 150 km sud de Izmail.

De la mijlocul lunii septembrie, Ministerul Apărării a extins, de asemenea, zona de excludere aeriană de-a lungul unei secțiuni a graniței cu Ucraina la până la 30 de kilometri în interiorul României și la o înălțime de 4.000 de metri, ca mijloc de descurajare împotriva dronelor rusești.

România nu e o țintă

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi reporterilor de la Kiev că nu există nicio dovadă că atacurile rusești în apropierea graniței dintre Ucraina și România ar fi un atac deliberat asupra României, dar le-a descris drept „nechibzuite” și „destabilizatoare”.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului român al Apărării, Constantin Spînu, a mai spus că nu există niciun indiciu că Rusia vizează România, dar că natura atacurilor asupra teritoriului ucrainean din apropiere a făcut practic imposibilă prevenirea tuturor încălcărilor.

„Dronele rusești zboară la altitudini foarte joase, uneori la mai puțin de 200 de metri (deasupra pământului)… sunt construite în așa fel încât să reflecte cel mai puțin undele radar”, a spus el.

„Nicio țară din lume nu își poate proteja 100% spațiul aerian împotriva tuturor mijloacelor de atac.”

Sursele din apărare au spus că nu au cunoscut niciun caz în care drone rusești pe deplin funcționale să fi pătruns în spațiul aerian românesc și că cele trei cazuri cunoscute de drone sau resturi care au căzut în interiorul țării nu au implicat explozibili.

Ei au descris, de asemenea, o schimbare în tactica rusă care ar putea face greșelile mai probabile.

În iulie, când campania de bombardament pe Dunăre a început cu seriozitate, rușii au avut un succes mai țintit, deoarece Ucraina nu instalase sisteme extinse de apărare antiaeriană în zonă.

Acum că a făcut-o, dronele de atac tind să zboare mai jos, făcându-le mai greu de lovit, deseori urmează cursul Dunării și ajung în roiuri, posibil implicând drone false, pentru a încerca să epuizeze apărarea Ucrainei, au spus sursele.