‘7.000 de deținuți vor să muncească, paza și hrana sunt asigurate de penitenciar”

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, face un apel către agenții economici din România să folosească forța de muncă „disciplinată și ordonată” din sistemul penitenciar, ea spunând că deținuții pot munci, de exemplu, în construcția de autostrăzi, conform News.ro.
Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) aşteaptă solicitări pentru a încheia contracte în acest sens. Gorghiu spune că firmele care angajează deţinuţi nu plătesc asigurări de sănătate, asigurări sociale sau fond de şomaj, iar paza şi hrana deţinuţilor sunt asigurate de către locul de deţinere, fără a implica alte cheltuieli din partea beneficiarului. „Mesajul meu este către mediul de afaceri din România: aşteptăm, noi, prin ANP, solicitări din partea antreprenorilor români care nu au forţă de muncă, din partea mediului de afaceri, din partea mediului economic din România, pentru că există disponibilitate şi toată deschiderea pentru a colabora în acest sens. Sistemul penitenciar poate să ofere o forţă de muncă disciplinată şi ordonată. Şi cei care sunt în mediul economic şi lucrează deja, au contracte deja cu sistemul penitenciar cunosc că au avut de câştigat de pe urma acestor contracte cu mediul penitenciar. În 2023, veniturile sistemului penitenciar din activităţi lucrative au fost de 70.459 de milioane de lei, cu peste 13 procente faţă de anul precedent, aproape 14 procente peste anul precedent”, a afirmat Alina Gorghiu sâmbătă, în cadrul unei conferinţe de presă. Cine plătește Venitul mediu primit de un deţinut care munceşte a fost, anul trecut, de 3239 de lei, acesta fiind, peste nivelul salariului mediu pe economie. Remuneraţia primită de deţinuţi este negociată cu administraţia locului de deţinere. Din salariul plătit, deţinutul primeşte 40% , unitatea de detenţie primeşte restul, iar deţinuţii primesc „zile câştig”. Conform datelor prezentate de ministrul Justiţiei, în prezent, sistemul penitenciar are aproape 23.000 de deţinuţi, dintre care 18.835 sunt persoane apte pentru muncă din punct de vedere medical. Dintre cei apţi pentru muncă, 6032 de persoane deţinute au fost selecţionate de către comisiile formate în penitenciare, iar dintre acestea 1813 sunt implicate în activităţi lucrative. Deţinutele femei sunt 1063, iar dintre acestea 245 participă la muncă plătită.

7.000 de deținuți Din totalul deţinuţilor care muncesc, 20% sunt din penitenciarul Jilava şi din cele de la Arad şi Timişoara, în fiecare dintre cele trei unităţi de detenţie aproximativ 44% dintre deţinuţi muncind. Ea spune că nu există un număr mai mare de deţinuţi care muncesc „pentru că lipsesc cererile din partea agenţilor economici, iar un alt motiv în reprezintă deficitul de personal din stemul penitenciar care nu poate sigura suficienţi angajaţi pentru escorta deţinuţilor care merg la muncă”. ”Estimările, în acest moment, din sistem indică o medie de aproximativ 7000 de deţinuţi care ar vrea să muncească, dar fie nu sunt solicitări din partea mediului de afaceri, fie nu sunt suficiente escorte”, mai spune ministrul. Gorghiu spune că firmele care angajează deţinuţi nu plătesc asigurări de sănătate, asigurări sociale sau fond de şomaj, iar paza şi hrana deţinuţilor sunt asigurate de către locul de deţinere, fără a implica alte cheltuieli din partea beneficiarului.