Analiştii financiari se uită la zona euro, principala piaţă de export pentru bunurile ţării

Cu 4% a scăzut industria României în ianuarie 2024 faţă de ianuarie 2023, când scădea, de asemenea, cu 5,4% faţă de aceeaşi lună din anul precedent, relatează Ziarul Financiar, citat de Mediafax. Producţia industrială a României a scăzut în ianuarie 2024, prin comparaţie cu ianuarie 2024, arată cele mai recente date publicate de Institutul Naţional

Cu 4% a scăzut industria României în ianuarie 2024 faţă de ianuarie 2023, când scădea, de asemenea, cu 5,4% faţă de aceeaşi lună din anul precedent. Producţia industrială a României a scăzut în ianuarie 2024, prin comparaţie cu ianuarie 2024, arată cele mai recente date publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Industria este pe minus în România de cinci ani şi industriaşii români şi analiştii financiari se uită la zona euro, care este principala piaţă de export pentru bunurile ţării.

Problema este că nici industria zonei euro nu merge bine deloc. Datele Eurostat arată că producţia din zona euro a scăzut cu 3,2% în ianuarie, o scădere mai mică decât contracţia din România, însă una de natură să aducă îngrijorări pentru creşterea economică a zonei euro, care deja era într-un impas şi a evitat la limită recesiunea anul trecut. Sectorul industrial românesc a început ciclul de scădere în 2018 şi a continuat în 2019. În 2020, anul în care lanţurile de valoare s-au blocat în toată lumea, industria românească a scăzut cu două cifre. În 2021, pe de altă parte, statistic industria a crescut faţă de 2020, o creştere firească prin comparaţie cu prăbuşirea din 2020. În 2022 însă scăderea industriei s-a reluat.

Costurile energiei, o lovitură puternică Când aproape se încheiase cu restricţiile din pandemie, deja preţurile la energie începuseră să o ia razna, iar inflaţia creştea peste tot în lume. Pentru industriaşii europeni şi români, a fost încă o lovitură: costurile cu energia au explodat. În cel mai bun caz, producătorii industriali au avut preţuri mari la energie. În cel mai rău caz, pur şi simplu nu au mai găsit energie în piaţă şi au fost nevoiţi să oprească producţia.

Războiul din Ucraina, după atacul armat al Rusiei, a însemnat noi blocaje pe lanţurile de aprovizionare, pe de-o parte şi pe de altă parte a însemnat sancţiuni economice aplicate Rusiei, care nu şi-a mai putut vinde energia şi materiile prime în Europa. Ca urmare, preţurile la materii prime pentru europeni au crescut. În aceeaşi vreme, alte ţări, precum Turcia sau India nu au aplicat sancţiuni economice sau embargou pe anumite produse Rusiei şi au putut produce, de exemplu, oţel la preţuri mult mai bune.

Prognoză dădătoare de speranțe În consecinţă, piaţa europeană a fost inundată de produse din afara Uniunii Europene, iar industriaşii din Europa şi România au rămas cu produsele, şi aşa scumpe de produs, pe stoc. Situaţia s-a mai ameliorat acum şi piaţa s-a mai dezmorţit şi, în acest moment, prognozele arată că industria zonei euro va creşte în 2024. De asemenea, şi prognozele locale sunt că industria şi economia României vor creşte în 2024, cel puţin din efect statistic, dar şi datorită creşterii industriei zonei euro şi Germaniei.