Economia pe minus: deficit extern uriaș și dependență tot mai mare de importuri

Republica Moldova continuă să consume mult peste ceea ce produce, iar acest dezechilibru structural se vede clar în cele mai recente date oficiale. Potrivit informațiilor publicate de Banca Națională a Moldovei, în trimestrul III din 2025 deficitul contului curent a ajuns la 867,1 milioane de dolari, echivalentul a 14,3% din PIB – un nivel considerat critic pentru o economie mică, vulnerabilă și dependentă de importuri.

Chiar dacă cifra este ușor mai mică față de aceeași perioadă a anului trecut, problema de fond rămâne neschimbată. Republica Moldova importă mult mai mult decât exportă, iar această diferență se adâncește constant. Doar în trimestrul analizat, deficitul comerțului exterior cu bunuri a depășit 1,65 miliarde de dolari, în condițiile în care importurile au crescut într-un ritm mai rapid decât exporturile.

Raportat la dimensiunea economiei, situația este și mai îngrijorătoare. Balanța comercială cu bunuri indică un dezechilibru de –22,9% din PIB, ceea ce înseamnă că aproape un sfert din valoarea economiei este „înghițită” de diferența dintre ceea ce cumpărăm din exterior și ceea ce reușim să vindem pe piețele externe. Importurile de bunuri și servicii reprezintă 52,5% din PIB, în timp ce exporturile se opresc la doar 29,6%.

Structura economiei agravează acest dezechilibru. Republica Moldova continuă să exporte preponderent produse primare și agroalimentare, cu valoare adăugată redusă, dar importă masiv energie, produse industriale, echipamente și bunuri de consum. Doar importurile de produse energetice și electricitate au depășit 423 de milioane de dolari într-un singur trimestru, în pofida scăderii prețului la gaz. Creșterea a fost alimentată, în special, de majorarea importurilor de energie electrică.

Excedentul din servicii și banii trimiși de moldovenii din diasporă mai atenuează impactul negativ, însă nu rezolvă problema de fond. Remiterile și transferurile curente funcționează ca un „colac de salvare” temporar, nu ca un motor de dezvoltare economică. Fără aceste intrări de bani, deficitul extern ar fi mult mai mare și ar pune o presiune și mai severă pe cursul valutar și pe stabilitatea macroeconomică.

Datele arată că Republica Moldova rămâne prinsă într-un model economic fragil, bazat pe consum și importuri, cu o capacitate redusă de a genera valoare adăugată și exporturi competitive. Fără schimbări structurale, investiții productive și politici clare de stimulare a producției interne, „gaura neagră” din economia națională riscă să se adâncească și mai mult.