Economia Republicii Moldova, încă pe „banda lentă”: prognoza ONU arată o creștere sub media globală
Economia Republicii Moldova continuă să performeze slab în contextul global, menținându-se într-o zonă vulnerabilă și cu perspective modeste de creștere. Conform estimărilor Organizației Națiunilor Unite pentru anul 2026, economia moldovenească este proiectată să crească cu aproximativ 2,5%, o rată sub media globală, care se situează în jurul a aproape 3%. Această discrepanță arată că Moldova nu reușește să țină pasul cu trendurile economice mondiale și rămâne pe „banda lentă” într-un moment în care multe economii accelerează revenirea post-pandemică și se adaptează la noile realități ale comerțului global.
Analiza comparativă arată că ritmul de creștere mediu în regiunea Comunității Statelor Independente (CSI) este superior celui moldovenesc. Aceasta sugerează că provocările economice ale Republicii Moldova nu se datorează doar mediului extern sau contextului regional, ci au rădăcini adânci în factori interni. Economiștii subliniază că această performanță relativ slabă reflectă probleme structurale persistente ce limitează potențialul de dezvoltare al țării.
Un element esențial îl reprezintă investițiile insuficiente. Fluxurile de capital autohton și străin către sectoare productive rămân reduse, afectând capacitatea de inovare și de extindere a afacerilor locale. În absența unei baze solide de investiții, economia nu reușește să dezvolte sectoare cu valoare adăugată ridicată, rămânând dependentă de ramuri cu productivitate scăzută.
Productivitatea muncii este un alt factor care trage în jos perspectivele economice. Nivelul ridicat al muncii necalificate, precum și lipsa inovării și adoptării tehnologiilor moderne în procesele de producție reduc competitivitatea firmelor moldovenești atât pe piețele interne, cât și pe cele externe. În condițiile unei productivități stagnante, creșterea economică rămâne limitată, iar decalajele față de economiile mai avansate se adâncesc.
Vulnerabilitatea la șocuri economice reprezintă un risc suplimentar. Economia Moldovei rămâne sensibilă la fluctuațiile prețurilor internaționale, la schimbările în cererea externă și la presiunile asupra balanței comerciale, în contextul unui deficit comercial semnificativ. În absența unor mecanisme solide de reziliență, astfel de șocuri pot afecta negativ performanța pe termen mediu și lung.
Mesajul transmis de specialiștii ONU este ferm: fără reforme reale și substanțiale în domenii cheie — infrastructură, educație, mediu de afaceri și guvernanță — riscul ca Republica Moldova să rămână blocată într-un ciclu de subdezvoltare este ridicat. Reforme orientate spre stimularea investițiilor, creșterea productivității și consolidarea capacității instituționale sunt cruciale pentru schimbarea trendului economic.
În absența unor politici coerente și a unor decizii strategice menite să stimuleze creșterea durabilă, economia moldovenească riscă să piardă teren față de regiune și restul lumii, iar costurile sociale asociate unei creșteri lente – șomajul, migrația forței de muncă și scăderea nivelului de trai – ar putea deveni tot mai pregnante.