„Europa 2028” propune „formula baltică” pentru reforma teritorial-administrativă din R. Moldova: „40 de municipii puternice”

Planurile autorităților de la Chișinău legate de reforma administrativ-teritorială, care ar urma să reducă numărul de primării de la 900 la 300, iar al raioanelor – de la 32 la 10, nu vor genera o schimbare reală, în beneficiul cetățenilor. „Formula ideală” ar fi implementarea modelelor din țările baltice și din Georgia, care au renunțat totalmente la raioane și au înființat „municipalități puternice”, susțin reprezentanții grupului de inițiativă „Europa 2028”.

„Formula Baltică”, prezentată public de antreprenorul Vasile Tofan pe 12 martie, prevede înființarea a 40 de municipalități pe teritoriul R. Moldova, inclusiv patru în stânga Nistrului – Râbnița, Dubăsari, Tighina și Tiraspol. Acestea ar urma să includă localitățile actualelor centre raionale.

De exemplu, în locul celor 22 de primării actuale din raionul Cimișlia, s-ar forma o singură entitate administrativă – Municipalitatea Cimișlia. Această nouă structură ar deservi o populație medie de aproximativ 65.000 de locuitori, o scară considerată optimă de experți pentru a asigura o capacitate administrativă solidă și sustenabilitate financiară pe termen lung.

„Să avem 40 de municipalități puternice, financiar sustenabile, pentru că le-am da descentralizare fiscală autentică și vor fi înțelese de toată lumea din punct de vedere geografic și identitar. Deci, nu forțăm satul X și Y din raionul Cimișlia, dar creăm municipiul Cimișlia. În acest format am avea 40 de municipalități în R. Moldova, inclusiv patru în stânga Nistrului, și amalgamarea s-ar face în jurul centrelor raionale”, a explicat Vasile Tofan.

„Raioanele trebuie eliminate”

Fragmentarea excesivă, cu aproape 900 de primării, multe dintre ele având o populație de sub 1.500 de locuitori, face sistemul actual ineficient și extrem de costisitor.

În opinia reprezentantului grupului „Europa 2028”, din care fac parte experți din diferite domenii, raioanele „trebuie eliminate” pentru a reduce birocrația, așa cum au făcut-o, demult, Estonia, Letonia și Lituania, și a răspunde realităților.

De exemplu, problema demografică reprezintă o „bombă cu ceas”, raportul dintre numărul de angajați și cel de pensionari fiind cel mai mic din Europa – 1.1 angajați per pensionar. Declinul demografic este vizibil în special în zonele rurale. În ultimii zece ani, unele raioane precum Cantemir sau Leova au înregistrat o scădere a populației cu până la 30%, iar în anumite sate declinul a atins 70%.

Astăzi, Lituania are 60 de municipalități pentru aproximativ 2.8 milioane locuitori, Letonia – 43 pentru circa 1.9 milioane, iar Estonia – 79 pentru 1.3 milioane. Georgia a făcut același lucru în reforma administrativă din 2006, amalgamând peste 1.000 de primării în 65 de municipalități, se arată în analiza „Europa 2028”.

Descentralizare fiscală: 50% din impozitul pe profit – în bugetele locale

Pentru ca noile municipalități să nu fie doar structuri administrative pe hârtie, ci poli de dezvoltare reală, Vasile Tofan propune o descentralizare fiscală autentică. Aceasta ar presupune ca 50% din impozitul pe profitul persoanelor juridice și două puncte procentuale din TVA să rămână direct în bugetele locale: „Astfel, municipalitățile ar avea resurse reale pentru dezvoltare și ar apărea o competiție sănătoasă între administrații pentru investiții și locuri de muncă”.

Pentru a atenua temerile privind pierderea identității locale, „Formula Baltică” propune instituirea sistemului de pretori. Aceștia ar fi reprezentanți locali, câte unul la aproximativ 5.000 de locuitori, care ar asigura legătura directă între sate și administrația municipală centrală.

În opinia expertului, reforma administrației publice locale este inevitabilă și trebuie implementată temeinic, chiar dacă poate fi „riscantă” din punct de vedere politic.

Menționăm că Guvernul elaborează, în prezent, conceptul reformei administrației publice locale, care ar urma să fie implementat începând cu toamna anului curent. Acesta ar urma să prevadă reducerea numărului de primării prin amalgamare, precum și reducerea numărului de raioane.

Primarii recunosc necesitatea unei reforme administrativ-teritoriale pentru a spori capacitățile autorităților locale, inclusiv pentru a putea absorbi fonduri europene și a putea oferi servicii mai bune cetățenilor, însă reclamă graba pe care ar insista autoritățile.

Până în prezent, două clustere au finalizat procedurile juridice de amalgamare: orașul Leova și comuna Călinești din raionul Fălești. Totodată, au fost inițiate 107 decizii, iar 298 de comunități și-au manifestat interesul față de procesul de amalgamare.