Prim-ministra Estoniei, Kaja Kallas, a devenit marți primul șef de stat pus de Rusia pe o listă de persoane aflate sub urmărire, fără o acuzație specifică. „Este o practică veche”, a replicat Kallas.
Luni, 12 februarie, Consiliul European (structura reunind șefii de state și guverne) a adoptat o lege prin care ar putea permite utilizarea profiturilor obținute din activele înghețate ale Băncii Naționale a Rusiei pentru finanțarea reconstrucției Ucrainei. Moscova a reacționat furioasă.
Senatul SUA, unde democrații au majoritatea, a votat un pachet de ajutor de 95 miliarde de dolari pentru Ucraina, Israel și Taiwan. Sesiunea de dezbateri și vot a durat toată noapte. Legea urmează să ajungă și la Camera Reprezentanților, controlată de republicani, unde legea ar putea pica la vot.
Centrul pentru Comunicare Strategică (Stratcom Center) al guvernului ucrainean a publicat pe rețeaua X un videoclip prin care prezintă câteva dintre domeniile pentru care România oferă sprijin. Bucureștiul nu precizează natura ajutorului militar pentru țara vecină, din motive de securitate.
Spunând că e nevoie ca Europa să prezinte un front comun de apărare, liderii Poloniei, Germaniei și Franței s-au declarat a fi cei trei muschetari într-o perioadă marcată de agresivitate rusească și posibilitatea unei noi administrații americane „izolaționiste”.
Rețeaua ce opera în Europa de Vest „pregătea calea pentru un nou val de manipulări online” într-un an electoral crucial, susțin experții francezi. Mesajele ținteau în special comunitățile ruse din mai multe țări vest-europene.
Egiptul a criticat declarațiile unui ministru israelian care a sugerat că autoritățile de la Cairo au o responsabilitate considerabilă pentru atacurile Hamas din 7 octombrie. Președintele SUA, Joe Biden, spune că civilii refugiați din Rafah (Gaza) trebuie protejați.
În septembrie 1953 partidul a pus sarcina identificării unor mijloace suplimentare pentru stimularea muncii colhoznicilor, randamentul căreia lăsa de dorit. Imediat începu să se aplice mai pe larg și legea privind plata adăugătoare a muncii.
În anul electoral 2024, când va avea patru alegeri, România va fi o țintă pentru Rusia și există riscul ca Kremlinul să încerce să influențeze procesul electoral, susține ambasadoarea SUA la București, Kathleen Kavalec, într-un interviu pentru HotNews.ro.